Ministerele responsabile își pasează între ele responsabilitatea pentru îmbunătățirea cadrului legislativ de prevenire și combatere a hărțuirii sexuale în învățământul superior. Ministerul Educației a propus ca sesizările anonime să fie luate în considerare în anumite condiții, însă cei de la Justiție invocă tot felul de obstacole tehnico-legislative.
Hărțuirea sexuală - Ministerele Educației și Justiției își pasează răspunderea pentru noul proiect de lege
Ministerul Educației a venit, printre altele, cu propunerea de a redefini conceptul de hărțuire sexuală, dar și de a se lua în considerare sesizările anonime care conțin elemente sau indicii care pot să ducă la ideea că a fost comis un act de hărțuire sau agresiune sexuală, la nivelul unei instituții de stat.
În replică, potrivit surselor Euronews, Ministerul Justiției s-a opus acestor modificări propuse de cei de la Educație, în discuțiile care au avut loc în aceste zile, pe motiv că actualul cadru legislativ permite prevenirea și combaterea eficientă a acestui fenomen dacă Ministerul Educației și instituțiile subordonate, inclusiv universitățile, vin cu norme mai eficiente de aplicare a acestor prevederi. Mai mult decât atât, conform acelorași surse, Ministerul Justiției a susținut că nu este nevoie nici măcar de modificările cerute, pentru că s-ar crea un „paralelism legislativ” care poate să creeze efecte nedorite pe viitor.
Sesizările anonime, sub semnul întrebării
Ministerul Justiției a venit cu obiecții privind sesizarea anonimă în cazurile de hărțuire sexuală, potrivit surselor Euronews România. Motivul ar fi afectarea drepturilor persoanelor vizate. Din cauza acestor obiecții, măsurile pe care le-a cerut premierul Marcel Ciolacu nu au intrat în ședința de guvern de săptămâna aceasta.
Între timp, studenții au venit cu propuneri către Ministerul Educației. Mai exact, Alianța Organizațiilor Studențești a înaintat o serie de propuneri ministerului Educației. Printre acestea se numără posibilitatea depunerii sesizărilor anonime și obligativitatea profesorilor care află informații privind cazuri de hărțuire sexuală să le raporteze Comisiei de Etică.
Sergiu Covaci, vicepreședinte ANOSR: „Noi am venit și cu propunerea de a exista și o suspendare, între un semestru și doi ani universitari, în funcție de abatere. Și foarte mult ne-am dori ca pe perioada în care o persoană este cercetată de asemenea fapte, să fie suspendată”.
De asemenea, studenții mai vor ca universitățile să informeze periodic despre ce scrie în codul de etică și cum pot fi făcute sesizări.
Sergiu Covaci, vicepreședinte ANOSR: „Poate prezentarea acestor mecanisme la începutul fiecărui semestru, la începutul anului universitar când vin noile generații. Prezentări a componentei de sesizare, cât și a fenomenelor care trebui combătute, astfel încât să știe că, în sine, comunitatea are niște valori în această direcție, promovează egalitatea, promovează nediscriminarea, orice formă de hărțuire este sancționată”.
Opoziția va depune în Parlament două legi care să asigure inclusiv sesizarea anonimă. USR a pregătit o primă inițiativă legislativă pentru acceptarea sesizărilor anonime și mai are în vedere alte modificări.
Ștefan Pălărie, senator USR: „Cea de-a doua inițiativă legislativă pe care o avem în lucru și care va fi depusă în următoarele zile este cea referitoare la instituția autosesizării a acestei comisiei de etică. Noi vrem să facem explicit în lege faptul că inclusiv aceste comisii de etică se pot autosesiza. Este suficientă demararea procedurii de autosesizare din partea unui singur membru al acestei comisii și comisia să fie autosesizată la fel ca și când ar fi fost făcută o reclamație sau o sesizare din exterior”.
În prezent, codurile de etică din universități acceptă doar sesizările asumate oficial și semnate.
Compromis între cele două ministere
În momentul de față, s-a ajuns la un compromis, astfel că - până săptămâna viitoare - grupul de lucru care ar trebui să se constituie trebuie să vină cu modificări, dar nu la Codul Penal și Codul de procedură penală, scenariul pe care Ministerul Justiției nu dorea să-l vadă transpus în realitate, ci cu modificări doar la Ordonanța care oferă dreptul de petiționare și la o Hotărâre de Guvern care se referă doar la raporturile de muncă. Ministerul Educației susține că în momentul de față este nevoie să fie redefinit termenul de hărțuire sexuală și pentru relația între studenți și cadrele didactice, care nu este o relație de raport de muncă, tocmai pentru a oferi un mecanism de prevenție și de protecție pentru studenții care pot deveni sau sunt deja victimele unor profesori care fac abuz de autoritate.
Premierul Ciolacu a dat termen celor două ministere abilitate să vină până la finalul lunii august cu un proiect de lege care să fie depus la începutul lunii septembrie în ultima sesiune a actualei legislaturi.
