Ministrul Mediului a afirmat că sistemul de garanție-returnare (SGR) „nu și-a propus niciodată să atingă 100%” în primul an de funcționare, chiar dacă 250 de milioane de euro ajung să fie aruncați la gunoi din cauza ambalajelor ce nu ajung să fie reciclate.
Românii au aruncat la gunoi sute de milioane de euro, pentru că nu au returnat ambalajele cu garanție. Deși rata de returnare crește în fiecare lună, media pe acest an ne arată că mai bine de jumătate dintre ambalaje ajung tot la groapa de gunoi.
Suedezii au găsit soluția pentru gestionarea deșeurilor și nu e vreo magie. Doar reciclează. Dacă în țara nordică, doar 1% dintre deșeuri ajung la groapa de gunoi, la noi, în România, procentul e exact pe dos - 89%.
Oameni cu sacoșe pline de sticle goale. A devenit o imagine obișnuită în peisajul românesc. Cozi interminabile, aparate nefuncționale și o rată de returnare a ambalajelor de doar 40%.
La opt luni de la implementarea sistemului de garanție returnare, dorința a depășit putința. Oamenii stau la cozi cu zecile de minute, se plimbă prin oraș până găsesc un aparat care funcționează, iar unii renunță complet.
Sondajul realizat de Kantar în luna iunie 2024 pe un eșantion reprezentativ de consumatori* arată o creștere semnificativă a numărului celor care au adoptat deja Sistemul de Garanție-Returnare (SGR), administrat de RetuRO, comparativ cu luna martie.
RetuRO, administratorul Sistemului de Garanție-Returnare în România, și Let’s Do It, Romania!, cea mai mare mișcare socială din țară, au organizat, în perioada 20 mai – 14 iunie, „Ora Reciclării” – o serie de ateliere educative.
Cu rate de returnare în creștere de la o lună la alta și milioane de ambalaje din plastic, sticlă sau metal redirecționate de la gropile de gunoi spre reciclare, Sistemul de Garanție-Returnare, administrat de RetuRO, are deja efecte benefice și vizibile asupra mediului înconjurător.
Şapte din zece români returnează toate ambalajele cu simbolul SGR, iar patru din zece fac acest lucru pentru a evita să piardă banii plătiţi pentru garanţie, arată rezultatele unui studiu, publicate vineri.
Experții de mediu spun că România va continua să aducă deșeuri din alte țări. Capacitatea noastră de reciclare este mai mare decât poate țara noastră să ofere, chiar și cu sistemul garanție-returnare.
Băuturile produse înainte de 1 ianuarie 2024, care nu sunt inscripționate cu logo-ul SGR, dar care se află în termenul de valabilitate, nu vor fi retrase de la raft - anunță ministrul mediului, Mircea Fechet.
Sistemul garanție returnare dă rateu după rateu, iar printre cei mai nemulțumiți sunt reprezentanții Horeca. Saci care așteaptă cu săptămânile să fie ridicați și căi de acces blocate în restaurante.
Activiștii din Marea Britanie cer comercianților care vând dispozitive de vapat să ofere opțiuni de reciclare în magazine. Cercetătorii sunt de părere că un sfert de miliard de astfel de instrumente vor fi aruncate înainte ca o interdicție propusă să intre în vigoare în 2025.
Sistemul de garanție returnare este inexistent în aeroporturile din România. Cei care consumă bături în aeroport, plătesc cu 50 de bani în plus, dar rămân și fără garanție, și cu sticla nereciclată. Asta dacă nu o poartă cu ei până ajung la un punct de colectare într-o altă destinație.
De la telefoane mobile vechi, la frigidere stricate sau țigări electronice, deșeurile electronice, la nivel mondial, au ajuns acum să crească de cinci ori mai repede decât ratele de reciclare.
Din luna iulie a acestui an, toate sticlele din plastic vor avea capacul atașat. Directiva Europeană privind plasticele de unică folosință propune această măsură pentru că majoritatea PET-urilor care ajung în natură sunt fără dopuri.
100 de milioane de lei au fost alocați pentru săptămâna verde, pentru următorii doi ani, de cinci ori mai puțin decât anunțase inițial. Ministrul Mediului susține, însă, că bugetul nu a scăzut, ci a fost o eroare de valută atunci când a prezentat programul.
Un grup de elevi din Cluj-Napoca a proiectat un aparat care transformă deșeurile de plastic în material pentru imprimantele 3D. Inventatorii susțin că dispozitivul poate fi folosit de oricine pentru a crea noi obiecte, de la huse de telefon până la pahare sau jucării.
Românii cumpără milioane de buchete de flori în fiecare an. O mare parte din acestea sunt însă decorate cu folii, celofan sau funde din plastic, care de cele mai multe ori, ajung la groapa de gunoi.
