Un grup de elevi din Cluj-Napoca a proiectat un aparat care transformă deșeurile de plastic în material pentru imprimantele 3D. Inventatorii susțin că dispozitivul poate fi folosit de oricine pentru a crea noi obiecte, de la huse de telefon până la pahare sau jucării.
Românii cumpără milioane de buchete de flori în fiecare an. O mare parte din acestea sunt însă decorate cu folii, celofan sau funde din plastic, care de cele mai multe ori, ajung la groapa de gunoi.
Germania este printre țările model când vine vorba de măsurile luate în lupta cu schimbările climatice. În ciuda acestui fapt, țara a decis anul trecut să redeschidă centralele pe cărbune. Decizia a fost luată pentru a reduce dependența europenilor de gazul rusesc.
România este ultima țară din Uniunea Europeană, când vine vorba de reciclare. Doar 11% dintre deșeuri ajung să fie reciclate, restul ajung la groapa de gunoi. România a fost condamnată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene la plata unei amenzi de 1,5 milioane de euro.
Finlanda și Italia au solicitat guvernelor care pregătesc poziții privind Regulamentul privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (PPWR) să se opună restricțiilor severe privind ambalajele de unică folosință, împreună cu obiectivele propuse pentru reutilizare.
De multe ori privim spre alte țări pentru a ne imagina cum ar putea să fie și la noi. Fie că vorbim de infrastructură, economie sau chiar și reciclare. Astăzi privim spre Germania, o țară care se află pe primul loc în clasamentele Europene când vine vorba de cât și cum reciclează.
Acolo unde ceilalți văd gunoi, ei văd posibilitatea de a crea artă. Dana și Andy, doi prieteni din Cluj-Napoca, creează bijuterii unicate din plăcile de bază de la calculatoare. Colaborează cu centre de reciclare și obiectivul lor este să arate că fiecare lucru poate avea mai multe vieți.
Mașini de spălat, frigidere, aparate de cafea sau telefoane. Pe toate le înlocuim în medie o dată la patru ani, conform datelor Parlamentului European. Și asta nu doar pentru că apar modele noi în fiecare an, ci și pentru că multe dintre ele se strică mai repede decât ne-am aștepta.
În România se construiește pe bandă rulantă, iar ce rămâne în urmă nu sunt doar clădirile înalte, ci și molozul. Aproape 40% din totalul de gunoaie pe care europenii le generează anual provin din construcții.
O sticlă de plastic aruncată la întâmplare poate să fie mortală pentru animale. În schimb, una aruncată la coșul corect, poate să aibă o nouă viață. În fiecare minut, un milion de PET-uri de plastic sunt aruncate la gunoi pe planetă.
Mulți dintre noi aruncă plasticul și hainele la gunoi fără să se gândească prea mult la consecințe. În fiecare an, milioane de tone de astfel de deșeuri ajung în ape sau gropi de gunoi, unde poluează mai departe.
Ministrul Mediului a explicat în direct la Euronews România că oamenii și firmele vor avea la dispoziție o perioadă de șapte luni pentru a înțelege și aplica regulile sistemului garanție-returnare.
Astăzi, 30 noiembrie, când începe sistemul garanție-returnare, Euronews România lansează campania ”Reciclăm să ne salvăm”, o radiografie a situației critice în care se află țara noastră în lupta cu deșeurile.
Majoritatea românilor nu duc o viață prietenoasă cu mediul. Anual, fiecare dintre noi aruncăm 75 de kilograme de mâncare și 11 kilograme de haine pe care nu le-am purtat nici măcar de zece ori conform Eurostat.
De astăzi începe să funcționze sistemul garanție returnare pentru ambalajele de sticlă, din plastic sau aluminiu pe care le cumpărăm din magazine. Vom plăti cu 50 de bani în plus pe care îi putem recupera atunci când returnăm recipientele la orice magazin.
A fost inaugurat primul centru regional de numărare și sortare a ambalajelor, la Bonțida, cu trei zile înainte ca România să implementeze Sistemul de garanție-returnare.
Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) va deveni funcțional, joi, 30 noiembrie. Românii vor plăti în plus 50 de bani în cazul băuturilor îmbuteliate.
