Ministrul Mediului a afirmat că sistemul de garanție-returnare (SGR) „nu și-a propus niciodată să atingă 100%” în primul an de funcționare, chiar dacă 250 de milioane de euro ajung să fie aruncați la gunoi din cauza ambalajelor ce nu ajung să fie reciclate. În direct la Euronews România, Mircea Fechet a explicat că garanțiile revendicate reprezintă una dintre sursele de finanțare a companiei Returo, iar „la sfârșitul anului sistemul e obligat să se închidă pe zero și în nicio situație să nu plătească dividende pentru că legea nu permite acest lucru.”
În emisiunea „Bună dimineața, România” de la Euronews România, ministrul Mediului a explicat cum este finanțat sistemul de garanție-returnare și ce se întâmplă cu suma de aproape 250 milioane de euro rezultată din garanțiile nerevendicate.
„Sistemul garanție-returnare se finanțează din trei surse. Prima sursă e cea legată de vânzarea materialului reciclabil și avantajul SGR-ului este că generează un reciclabil de calitate care se poate vinde la un preț mare pentru că este necontaminat.
A doua sursă de finanțare a SGR este din taxa pe care fiecare producător o plătește pentru fiecare ambalaj. Și o a treia sursă de venit este legată de garanțiile nerevendicate.
Sistemul de garanție-returnare este o entitate nonprofit. Cu alte cuvinte, și cu acești bani și fără ei, la sfârșitul anului sistemul e obligat să se închidă pe zero și în nicio situație să nu plătească dividende pentru că legea nu permite acest lucru”, a afirmat Mircea Fechet, la Euronews România.
- Tot ce trebuie să știi despre sistemul garanție-returnare
- STUDIU: 7 din 10 români returnează toate ambalajele cu simbolul SGR. Principala motivație este recuperarea banilor plătiți pentru garanție
- România fără plastic. Pentru prima dată în 30 de ani, țara noastră nu a mai important pet-uri datorită SGR
Ministrul Mediului: Avem 1.000 de angajați care sortează și numără ambalaje
Ministrul Mediului a punctat că SGR este auditat, iar „toți acești bani care reprezintă sursele de venit nu pot să meargă decât în cheltuielile operaționale ale companiei.”
„De exemplu, avem la Otopeni într-unul dintre cele șapte puncte de sortare și de numărare 130 de angajați. Dacă înmulțim cu șapte această cifră, observăm că avem dintr-un foc 1.000 de angajați care sortează și numără ambalaje.
Dacă punem la socoteală și 1.100 de șoferi care în fiecare zi transportă materialul reciclabil în România, deja constatăm că doar în ceea ce privește cheltuiala cu forța de muncă vorbim de mulți oameni care sunt plătiți în fiecare lună”, a mai spus Fechet.
Mircea Fechet: În bugetul acestui an sunt prevăzute inclusiv sursele legate de garanțiile nerevendicate
„În bugetul acestui an sunt prevăzute inclusiv sursele legate de garanțiile nerevendicate. Sistemul nu și-a propus niciodată să atingă 100% în primul an de funcționare.
Ținta sistemului este de 65%, cu alte cuvinte acești bani sunt deja bugetați, sunt deja luați în considerare ca și sursă de finanțare a sistemului. Nu e ca și cum a apărut o sumă de bani peste noapte
Bugetul SGR prevede aceste două tipuri de cheltuieli. Pe de o parte, cu angajații propriu-ziși și, pe de altă parte, toate cheltuielile care țin de logistică, care țin de infrastructură, de informarea publică.”, a mai precizat el.
Care este rata de colectare în țările din vestul Europei
„Rata de recuperare a acestor ambalaje, la luna septembrie, este de 81%. Reamintesc de unde am pornit: România, de 30 de ani, stă la 12-13% și dintr-odată, în mai puțin de un an, am ajuns la 80%.
Asta înseamnă că din luna septembrie, dincolo de calculele pe care le-ați prezentat, doar 19% dintre garanții, nu 53%, nu 50%, sunt nerevendicate.
Vom continua până când sistemul va atinge rata celor din vestul Europei, unde rata de colectare depășește 95% și atunci o să avem garanții nereturnare de doar 5%.
În acea situație, vom fi obligați să creștem valoarea celorlalte surse de finanțare pentru a compensa lipsa garanțiilor nerevendicate, sistemul având niște costuri anuale care trebuie susținute”, a concluzionat el.