Compania Returo, cea care manageriază sistemul de garanție returnare, va investi anul acesta 50 de milioane de lei în îmbunătățirea lui, a anunțat Ministrul Mediului în exclusivitate la Euronews. Investițiile se vor face mai ales în comune și sate, acolo unde oamenii nu au acces la aparate de reciclare. Până în momentul de față doar aproximativ jumătate dintre retailerii din România s-au înscris în sistem, majoritatea din marile orașe.
Discuție vânzătoare magazin-reporter:
Angajată magazin: „O duc eu pentru dumneavoastră. Nu putem. Nu avem contract cu ei. Da pentru o sticlă, o duc eu, nu-i problemă. E de la mine. V-am dat de la mine.”
Reporter: „Și după aia mergeți și le returnați?”
Angajată magazin: „Le returnez cum le returnez pe ale mele.”
Reporter: „Asta o vreau… Dacă se poate și asta să o returnez.”
Angajat magazin: „Nu am aparat.”
Reporter: Și nu se poate manual?
Angajat magazin: „Nu avem cum manual. Nu ne-a zis nimeni de manual.”
Așa funcționează sau NU funcționează sistemul de garanție returnare în zonele rurale. Din cei aproximativ 80.000 de retaileri din România, doar jumătate s-au înscris în programul de reciclare. Asta înseamnă că oamenii nu pot să returneze în orice magazin recipientele cu simbol de garanție. Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a anunțat la Euronews România că Returo, compania care administrează SGR, va face investiții de 50 de milioane de lei anul acesta.
Mircea Fechet, Ministrul Mediului: „Potrivit unei ordonanțe dată de Guvernul României în luna decembrie, trebuie să vină cu un plan de investiții multianual în valoare de 50 de milioane de lei pe an. Dacă îmi amintesc bine, probabil că una dintre componentele acestui plan de investiții se referă și la instalarea de puncte de colectare automată. Un lucru e clar - sistemul încă nu e accesibil 100% și avem nevoie de mai multe puncte de returnare. Nu există niciun dubiu.”
Magazinele mici pot colecta manual ambalajele Returo
Legea prevede că magazinele cu suprafața mai mică de 200 de metri pătrați pot să colecteze manual sau se pot asocia, un lucru la care NU mulți s-au înghesuit. Însă în județul Harghita există patru comune în care primarii s-au mobilizat și au construit din bugetul propriu un spațiu unde au fost instalate aparatele de colectare. Acestea sunt închiriate și manageriate de compania de salubritate.
Pal Tamas, directorul firmei de salubritate: „Vin oamenii aruncă ambalajele în automat, ei primesc înapoi acei 0,50 RON pe bază de vouche emis de de punctul de colectare cu care merg la magazine arondate la acest punct de colectare automată și primesc înapoi valoarea.”
În fiecare comună în zilele de vară sunt colectate cel puțin 5.000 de ambalaje în fiecare zi, iar iarna în jur de 3.000 de ambalaje.
Pal Tamas, Directorul firmei de salubritate: „Dacă iau ca exemplu județul Harghita, sunt multe comune, sate mari, unde un cetățean ca să ajungă la un magazin mai mare, ca să poată să recicleze aceste ambalaje trebuie să deplaseze în jur de 60-80km. Nu merită. Pentru asta este foarte important că în fiecare comună să fie amplasate aceste puncte de colectare ca să aibă posibilitate oamenii de acolo ca să recicleze ambalajele.”
Micii retaileri nu sunt convinși însă că schema ar funcționa peste tot.
Feliciu Paraschiv, Vicepreședinte Asociația Retailerilor Mici și Mijlocii: „Noi, românii, avem o problemă mare cu un animal care se cheamă capra și e vorba de capra vecinului. Niciodată doi retaileri care sunt apropiați și zonele lor de influență sunt cam aceleași, se bat pe aceiași clienți. Nu o să se poată asocia și n-o să se poată întâlni ei să rezolve problema cu RVM-urile.”
Până în prezent, românii au returnat peste 3,3 miliarde de ambalaje cu simbol de garanție.
