Cu două treimi mai multe deşeuri până în 2050: volumul de deşeuri din lume, estimat la 2,3 miliarde de tone în 2023, va continua să crească exponenţial dacă nu se iau măsuri, cu un impact masiv asupra sănătăţii şi economiilor, a avertizat miercuri ONU.
Mircea Fechet, ministrul Mediului, a vorbit la Euronews România despre sursele de poluare din București, dar și despre măsurile de combatere a poluării care ar putea fi luate și care depind, spune ministrul, de fiecare sursă de poluant în parte.
Într-un interviu acordat Euronews, Michel Forst, a explicat că se simțea din ce în ce mai mult nevoia unui apărător al activiștilor de mediu, astfel încât ONU a decis crearea mandatului său.
Cetăţenii europeni care locuiesc în zone foarte poluate, unde prin măsurători sunt stabilite încălcări ale standardelor de calitate a aerului, vor putea acționa în instanță şi vor putea solicita despăgubiri pentru daunele aduse sănătăţii din cauza lipsei de acţiune a autorităţilor publice.
Meteorologii avertizează că un nou record de căldură este pe cale de a fi doborât în luna februarie, în condițiile în care încălzirea globală și fenomenul climatic natural El Niño au drept consecință creșterea temperaturilor la nivelul solului și oceanelor.
Organizația Mondială a Sănătății estimează că poluarea aerului omoară anual 7 milioane de oameni. În România, conform Agenției Europene de Mediu, 29 de mii de români mod anual prematur din cauze asociate poluării.
Locuitorii din Paris au votat în favoarea triplării prețului parcării pentru SUV-uri, în condițiile în care municipalitatea vrea să ia măsuri pentru a reduce poluarea prin taxarea șoferilor care conduc mașini de mari dimensiuni.
În anul 2020, peste 400 de mii de persoane au murit prematur în Uniunea Europeană din cauza poluării aerului, iar camioanele şi autobuzele sunt responsabile pentru 25% din aceste cazuri.
Primarul Parisului a precizat că aceasta "este o formă de justiție socială" care ar putea strânge 35 de milioane de euro pe an pentru Paris, îmbunătățind în același timp siguranța rutieră și calitatea aerului și încurajând oamenii să folosească transportul public.
Oamenii de știință din domeniul alimentar au găsit o modalitate de a face nuggets de pui și prăjituri de pește din oase și țesuturi dure care altfel ar fi fost aruncate.
2023 a fost dominat de efectele schimbărilor climatice iar efectele le-am simțit din plin în viața de zi cu zi. S-au înregistrat constant depășiri ai indicilor de poluare, iar când vine vorba de gestionarea deșeurilor, România a rămas codașă la capitolul reciclare.
În 2022, Germania a redeschis centralele pe cărbune, în ciuda eforturilor Uniunii Europene de a produce mai puține gaze cu efect de seră. Deși guvernul de la Berlin spune că este o măsură temporară, efectele asupra mediului și asupra oamenilor sunt de durată.
Capitala Bosniei și Herțegovina a fost declarata cel mai poluat oraș din lume, pentru două zile la rând. Calitatea aerului este atât de proastă, încât oamenii din Sarajevo aleg să poarte mască pe străzi.
Uniunea Europeană pregătește norma de poluare Euro 7 pentru vehicule. Acordul provizoriu agreat de instituțiile europene prevede noi limite referitoare la emisiile autoturismelor, autobuzelor şi ale altor vehicule.
În România se construiește pe bandă rulantă, iar ce rămâne în urmă nu sunt doar clădirile înalte, ci și molozul. Aproape 40% din totalul de gunoaie pe care europenii le generează anual provin din construcții.
Un card bancar. Aceasta este cantitatea de plastic pe care o înghițim fiecare dintre noi într-o săptămână. Fie prin mâncare, apă sau chiar și aer. Bineînțeles, nu îl vedem. El este microplastic și se află peste tot în jurul nostru, până și în legumele pe care le mâncăm.
Este "în prezent inevitabil" ca pragul de 1,5 grade Celsius de încălzire globală să fie depăşit "în mod constant pe parcursul mai multor ani" şi există o posibilitate din două ca acest lucru să se întâmple în doar şapte ani, au avertizat marţi oamenii de ştiinţă din cadrul Global Carbon Project.
