GHID: Totul despre alegerile 2024 din România: ce, când și cum votăm în anul superelectoral 2024

România organizează patru tipuri de alegeri, motiv pentru care 2024 este considerat un an superelectoral. Coaliția de guvernare PSD-PNL a decis ca alegerile europarlamentare și cele locale să fie comasate și vor avea loc pe 9 iunie. Trei luni mai târziu, pe 15 și 29 septembrie, cetățenii români urmează să-și aleagă următorul președinte, iar alegerile parlamentare se vor desfășura pe 8 decembrie.

După mai mult de o lună de negocieri, PSD și PNL au ajuns la un acord privind comasarea alegerilor. Pentru scrutinul in 9 iunie, Biroul Electoral Central și-a anunțat componența încă din 16 iunie și din acesta vor face parte șapte judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente (AEP), precum și membri ai partidelor politice și ai organizațiilor care reprezintă minoritățile naționale.

Calendarul alegerilor din România în 2024

Calendarul alegerilor din România în 2024 a fost stabilit de coaliția PSD-PNL.

• 9 iunie 2024 - alegeri locale și alegeri europarlamentare;
• 15 și 29 septembrie 2024 - alegeri prezidențiale (surse);
• 8 decembrie 2024 - alegeri parlamentare.

Alegerile locale 2024 - Când alegem primarii

Alegerile locale 2024 sunt programate pentru duminică, 9 iunie. Cetățenii români au posibilitatea de a-și alege reprezentanții la nivel local pentru un mandat de patru ani. Acest scrutin este important pentru că de rezultatul acestuia va influența viața de zi cu zi a oamenilor în următorii ani. Cei aleși pe 9 iunie vor luat hotărâri pentru dezvoltarea la nivel urban și rural, precum bugetul local și serviciile publice locale.

Ce votăm la alegerile locale 2024, organizate într-un singur tur

La alegerile locale din 9 iunie vom alege:

• primari/primari de sector – scrutin uninominal, într-un tur;
• consilieri locali – sistem electoral proporționale, cu liste închise (candidații și ordinea acestora pe liste sunt decise de partide)
• consilieri județeni/generali – sistem electoral proporționale, cu liste închise (candidații și ordinea acestora pe liste sunt decise de partide)
• președinți ai consiliilor județene/primarul general – scrutin uninominal, într-un tur.

Alegerile locale 2024. Reguli și desfășurare

La alegerile locale 2024 pot participa cetățenii români cu drept de vot, cu vârsta de cel puțin 18 ani, cu domiciliul sau reședința în România.

Secțiile de votare se deschid pe 9 iunie, la ora 7:00, iar procesul de votare se va încheia în aceeași zi, la ora 22:00.

”Alegătorii care la ora 22:00 se află la sediul secției de votare, precum și cei care se află la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot pot vota până cel mult la ora 23.59”, se arată în ordonanța de Guvern privind comasarea alegerilor.

Câte buletine de vot vor primi alegătorii

În țară, fiecare alegător va primi câte 5 buletine de vot. Patru pentru alegerile locale, iar votanții vor primi și un buletin de vot pentru alegerile pentru Parlamentul European.

Buletinele sunt:

• unul pentru lista de europarlamentari;
• unul pentru primar;
• unul pentru lista consiliului local;
• unul pentru președintele consiliului județean;
• unul pentru lista consiliului județean.

În București, lucrurile se complică puțin, fiecare votant va primi 5 buletine de vot.

Buletinele sunt:

• unul pentru lista de europarlamentari;
• unul pentru primarul de sector;
• unul pentru consiliul local al sectorului;
• unul pentru primarul general al municipiului București;
• unul pentru lista Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

Cine sunt candidații la Primăria Municipiului București

• Nicușor Dan (independent, susținut de Alianța Dreapta Unită)

Actualul primar al Capitalei, ales în 2020. A fost fondator al asociației Salvați Bucureștiul și este inițiator și fost președinte al partidului USR. Are un doctorat în matematică, în Franța.

• Cristian Popescu Piedone (din partea Partidul Umanist Social Liberal - PUSL)

În prezent primar al Sectorului 5, Cristian Popescu Piedone a fost și edil al Sectorului 4, pentru două mandate, 2008-2012 și 2012-2015, și a demisionat după incendiul din Clubul Colectiv.

• Mihai Enache (AUR)

Este deputat AUR. Timp de doi ani a condus Direcția de Investiții a Primăriei Sectorului 4. Este membru al partidului AUR de la înființarea formațiunii politice.

• Dorel - Constantin Onaca (PRM)

Dorel-Constantin Onaca este un fost deputat român în legislatura 1996-2000 ales în județul Arad din partea PDSR. 

Programul electoral prezentat de Onaca are următoarele priorităţi: fluidizarea străzilor, semafoare inteligente, parcări, cantine sociale pentru nevoiaşi şi adăposturi pentru oamenii străzii, consolidarea blocurilor/imobilelor cu bulină roşie şi reabilitarea centrului istoric, piste pentru biciclişti, trotinete şi motoscutere, deparazitarea oraşului şi amenajarea spaţiilor verzi.

Află cine sunt candidații la funcția de primar pentru Sectoarele Bucureștiului.

Criteriile pentru a candida la funcția de primar

Au dreptul de a fi aleşi consilieri şi primari cetăţenii cu drept de vot care au împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani, dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit art. 40 alin. (3) din Constituţia României.

Potrivit legii, pot candida persoanele cu domiciliul pe teritoriul unității administrativ-teritoriale în care urmează să fie alese. În cazul sectoarelor din București, pot candida și pot fi aleși cetățeni cu domiciliul în București, indiferent de sectorul în care locuiesc.

Ordonanța comasării alegerilor adoptată de Guvern pe 8 martie prevede că o persoană are posibilitatea de a candida în același timp pentru Parlamentul European și pentru funcția de primar sau de preşedinte al Consiliului Judeţean. De asemenea, primarii în funcție pot candida pentru un alt partid, fără a-și pierde mandatul.

Alegerile europarlamentare 2024 - Când votăm pentru Parlamentul European

Alegerile europarlamentare vor fi organizate tot la data de 9 iunie, iar, prin acest proces electoral democratic, cetățenii români își vor alege reprezentanții în Parlamentul European. Rolul europarlamentarilor este unul important deoarece hotărârile pe care le iau afectează viața cetățenilor din toate statele membre ale Uniunii Europene.

Câți reprezentanți va avea România în Parlamentul European

În septembrie 2023, eurodeputații au aprobat decizia Consiliului European de a crește cu 15 numărul de locuri în Parlamentul European până la 720 pentru legislatura 2024-2029.

Astfel, România va avea 33 de reprezentanți în Parlamentul European. 542 de români s-au înscris pe listele candidaților la alegerile europarlamentare 2024.

Eurodeputații sunt aleși pentru a reprezenta interesele României în cadrul Uniunii Europene. Ei sunt votați pe o listă depusă de un partid politic sau de o alianță electorală.

Ce atribuții are Parlamentul European

Împreună cu reprezentanții Guvernelor statelor UE, europarlamentarii elaborează și decid asupra noilor legi care influențează toate aspectele vieții din Uniunea Europeană; de la susținerea economiei la lupta împotriva sărăciei și schimbărilor climatice și la aspecte de securitate.

Eurodeputații aprobă bugetul UE și supraveghează cheltuirea acestuia. De asemenea, aleg președintele Comisiei Europene, numește comisarii și îi poate trage la răspundere.

Cum se vor desfășura alegerile europarlamentare 2024

În România, alegerile europarlamentare vor fi organizate duminică, 9 iunie. Secțiile de votare vor fi deschise între orele 7.00-22.00. Precum la alegerile locale, cetățenii care la ora 22.00 se află în sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând afară, pot să voteze până până la ora 23.59.

Un singur buletin de vot pentru alegerile europarlamentare 2024

Dacă pentru alegerile locale cetățenii vor primi patru buletine de vot, în cazul alegerilor europarlamentare, votul va fi exprimat pe o singură listă. Pe buletinul de vot se vor regăsi partidele politice sau alianțele electorale înscrise în cursă și candidații propuși de fiecare formațiune politică sau alianță pentru funcția de europarlamentar.

Cetățenii pot vota o singură listă dintre cele prezentate pe buletinul de vot. Nu este posibilă votarea individuală a candidaților.

Care sunt criteriile pentru a deveni europarlamentar

Potrivit legii privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, cetăţenii români cu drept de vot care au împlinit vârsta de 23 de ani au dreptul de a fi aleşi în Parlamentul European. Ei trebuie să figureze pe lista unui partid politic, unei alianțe politice, alianțe electorale ori să candideze ca independent. La 24 de ore după înregistrarea candidaturii, sunt trimise către CNSAS declarațiile pe proprie răspundere ale candidaților privind eventuala colaborare cu fosta Securitate comunistă.

Alegerile prezidențiale 2024 - Când alegem președintele României

La alegerile prezidențiale 2024, cetățenii votează noul președinte al României, ales pentru un mandat de cinci ani. Primul tur va avea loc pe 24 noiembrie, în timp ce al doilea tur este programat pe 8 decembriee. Va fi primul scrutin prezidențial, organizat în același an cu alegerile locale și parlamentare, din 2004 până în prezent.

Potrivit Constituției, preşedintele reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. El veghează la respectarea prevederilor legii fundamentale şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.

Șeful statului are atribuții în domenii cheie, precum apărarea, securitatea națională, politica externă și numirea unor oficiali guvernamentali.

Cine sunt candidații la alegerile prezidențiale 2024

Cei 14 candidați la alegerile prezidențiale 2024:

• Marcel Ciolacu (PSD) – premierul României și președintele Partidului Social Democrat;
• Nicolae Ciucă (PNL) – fost premier al României și președintele Partidului Național Liberal;
• Elena Lasconi (USR) – președintele Uniunii Salvați România, funcție în care a fost aleasă după alegerile locale 2024;
• Mircea Geoană (independent) – fost secretar general adjunct al NATO și fost ministru de Externe;
• George Simion (AUR) – președintele Alianței pentru Unirea Românilor;
• Ana Birchall (independentă) – fost ministru al Justiției și fost ministru pentru afaceri europene;
• Cristian Diaconescu (independent) – fost ministru de Externe;
• Cristian Terheș (Partidul Național Conservator Român) – europarlamentar;
• Ludovic Orban (Forța Dreptei) - președintele partidului Forța Dreptei și fost premier al României;
• Kelemen Hunor (UDMR) - președintele Uniunii Democrate Maghiare din România;
• Călin Georgescu (independent);
• Silviu Predoiu (Partidul Liga Acțiunii Naționale) - fost director interimar al SIE;
• Sebastian-Constantin Popescu (Partidul Noua Românie);
• Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru (Partidul Alternativa pentru Demnitate Națională) - jurnalistă.

Câți președinți a avut România după 1989

După Revoluția din 1989, România a avut patru președinți:

• Ion Iliescu (1990-1996 și 2000-2004);
• Emil Constantinescu (1996-2000);
• Traian Băsescu (2004-2014);
• Klaus Iohannis (2014-2024).

Cum se votează la alegerile prezidențiale

Alegătorul votează la una dintre următoarele secții de votare:

• în cazul în care se află în unitatea administrativ-teritorială unde își are domiciliul sau reședința, poate vota numai la secția de votare la care este arondată strada sau localitatea unde își are domiciliul ori reședința, conform legii;
• în cazul în care se află în altă unitate administrativ- teritorială decât cea unde își are domiciliul sau reședința, poate vota la orice secție de votare din cadrul acesteia;
• în cazul în care se află în străinătate, poate vota la orice secție de votare organizată în străinătate;
• în cazul în care îndeplinește funcția de membru al biroului electoral al secției de votare sau de operator de calculator al biroului electoral al secției de votare ori asigură menținerea ordinii, votează la secția de votare unde își desfășoară activitatea;
• în cazul în care are mobilitate redusă poate vota la orice secție de votare care îi asigură accesul la vot.

Alegătorii vor prezenta actul de identitate operatorului de calculator al secției de votare. După scanarea actului de identitatea și validarea acestuia, se vor îndrepta spre membrii biroului electoral.

După semnarea sau înscrierea și semnarea pe lista electorală, alegătorii vor primi un buletin de vot. În document vor regăsi numele candidaților la alegerile prezidențiale ce îndeplinesc condițiile legale.

Aplicaţi ştampila cu menţiunea “VOTAT” pe patrulaterul care corespunde partidului sau candidatului independent dorit.

Îndoiţi buletinul, astfel încât pagina goală care poartă ştampila de control a secției de votare să rămână în afară, și introduceţi-l apoi în urnă corespunzătoare astfel încât să nu se deschidă; îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat.

În cazul în care greșiți aplicarea ștampilei, puteți cere un nou buletin de vot, dacă nu a fost introdus în urnă. Primul va fi anulat.

Ce buletine de vot sunt considerate nule

Sunt nule buletinele de vot:

• pe care nu a fost aplicată ștampila de control a secției de votare
• buletinele de alt model decât cel legal aprobat
• buletinele pe care nu a fost aplicată ștampila cu mențiunea „VOTAT”
• buletinele de vot la care ștampila cu mențiunea „VOTAT” este aplicată pe mai multe patrulatere sau în afara acestora;

Alegerile prezidențiale 2024, organizate în două tururi

Alegerile prezidențiale sunt organizate în două tururi. Un candidat este declarat câștigător dacă obține mai mult de 50% din numărul total de voturi valabil exprimate în primul tur.

În cazul în care niciun candidat nu întrunește această condiție, va fi organizat al doilea tur de scrutin, la două săptămâni distanță. În al doilea tur se vor confrunta primii doi candidați.

Câștigătorul alegerilor prezidențiale este candidatul care primește cele mai multe voturi, indiferent de procentaj.

Pentru a se înscrie în cursa prezidențială, candidații trebuie să se înscrie la Biroul Electoral Central (BEC). Ulterior, este organizată campania electorală.

Voturile exprimate de cetățeni sunt numărate și centralizate de către BEC. În cazul în care niciunul dintre candidați nu obține peste 50% din voturi în primul tur, este organizat al doilea tur de scrutin între primii doi candidați.

Criteriile pentru a deveni președinte

Vârsta minimă pentru a fi ales în funcția de președinte al României este de cel puțin 35 de ani. Potrivit articolului 81 din Constituție, președintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat. Nici o persoană nu poate îndeplini funcția de președinte decât pentru cel mult două mandate, care pot fi și succesive.

Alegeri parlamentare 2024 - Când votăm noul parlament

Alegerile parlamentare sunt programate să aibă loc pe 8 decembrie și reprezintă modalitatea prin care cetățenii români cu drept de vot își aleg reprezentanții în Parlamentul României.

Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării. Este format din Camera Deputaţilor şi Senat și are rolul de a adopta legi, de a aproba bugetul de stat, de a controla activitatea Guvernului și a de ratifica tratatele internaționale.

La alegerile parlamentare vor fi aleși membrii Camerei Deputaților și ai Senatului, pentru un mandat de patru ani. Mai exact, vor fi votați 330 de deputați și 136 de senatori.

Pentru ca un partid politic să intre în Parlament, trebuie să treacă pragul electoral de 5% din totalul voturilor exprimate la nivel național.

Cum se desfășoară alegerile parlamentare 2024

Alegătorii care vor să-și exercite dreptul democratic vor primi un singur buletin de vot pe care vor regăsi listele de candidați din partea partidelor politice și candidații independenți înscriși în cursa pentru un loc în Parlament.

Cetățeanul va pune ștampila în dreptul partidului, alianței sau candidatului ales. Apoi, buletinul de vot va fi introdus în urmă.

La alegerile parlamentare va fi distribuit un singur buletin de vot, spre deosebire de alegerile europarlamentare și locale din 9 iunie, unde alegătorii vor primi câte cinci buletine de vot.

Criteriile pentru a deveni parlamentar

Potrivit Constituției, cetățenii trebuie să fi îndeplini, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puțin 23 de ani pentru a fi aleși în Camera Deputaților. În schimb, vârsta minimă pentru a fi ales în Senat este de 33 de ani.

Legea fundamentală prevede că au dreptul de a fi alese persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în România, dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice.

Domeniile în care Senatul este cameră decizională

Senatul ia în dezbatere şi adoptare, în calitate de Cameră decizională, proiectele de lege şi propunerile legislative adoptate de Camera Deputaţilor, în următoarele domenii:

• proiectele de lege şi propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internaţionale şi a măsurilor legislative ce rezultă din aplicarea acestor tratate ori acorduri;
• proiectele legilor organice referitoare la: organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de radio şi televiziune şi controlul parlamentar al acestora; dreptul de asociere; dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, Contenciosul administrativ;
• Apărarea ţării;
• Organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului;

Senatul este cameră decizională în cazul categoriilor de legi ce vizează:

• organizarea Guvernului şi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;
• organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi;
• organizarea generală a învăţământului;
• organizarea administraţiei publice locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind autonomia locală;
• Consiliul Legislativ;
• Guvernul - rolul şi structura; incompatibilităţi;
• Înfiinţarea de autorităţi administrative autonome;
• Sistemul de apărare;
• Administraţia publică locală - principii de bază;
• Prefectul;
• Statutul judecătorilor;
• Instanţele judecătoreşti;
• Folosirea limbii materne şi a interpretului în justiţie;
• Consiliul Superior al Magistraturii - atribuţii;
• Curtea de Conturi;
• Curtea Constituţională - structura.

Domeniile în care Camera Deputaților este for decizional

Potrivit Constituției, Camera Deputaților este for decizional pentru:

• toate proiectele de legi şi propunerile legislative de nivelul legilor ordinare, altele decât cele pentru ratificarea tratatelor internaţionale sau a altor acorduri internaţionale, precum şi a măsurilor legislative ce rezultă din aplicarea acestora;
• proiectele legilor organice referitoare la: frontierele ţării; dobândirea şi pierderea cetăţeniei române; simboluri naţionale; dreptul cetăţenilor Uniunii Europene de a alege şi de a fi aleşi în autorităţile publice locale; dreptul de proprietate privată; dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică;

Camera Deputaților este for decizional pentru următoarele categorii de legi:

• sistemul electoral, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente;
• organizarea, funcţionarea şi finanţarea partidelor politice;
• organizarea şi desfăşurarea referendumului;
• regimul stării de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate şi al stării de război;
• regimul stării de asediu şi al stării de urgenţă;
• infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora;
• acordarea amnistiei sau a graţierii colective;
• statutul funcţionarilor publici;
• regimul juridic general al proprietăţii şi al moştenirii;
• regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială;
• statutul minorităţilor naţionale din România;
• regimul general al cultelor;
• prelungirea mandatului Preşedintelui;
• atribuţiile prefectului;
• statutul judecătorilor în raport cu Consiliul Superior al Magistraturii;
• folosirea limbii materne şi a interpretului în faţa instanţelor judecătoreşti de către cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale;
• obiectul exclusiv al proprietăţii publice, darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică, inviolabilitatea proprietăţii private;
• Consiliul Economic şi Social.

Campania electorală pentru alegerile parlamentare. Reguli de desfășurare

Potrivit legii, campania electorală începe cu 30 de zile înainte de data alegerilor și se încheie în dimineața zilei de sâmbătă de dinaintea datei alegerilor.

De exemplu, pentru alegerile europarlamentare și locale din 9 iunie va începe pe 10 mai și se va termina pe 8 iunie, la ora 7:00.

Pe durata campaniei electorale sunt interzise propaganda electorală prin violență, ură și discriminare, folosirea resurselor administrative în scopuri electorale, publicarea de știri false despre candidați sau partide.

Mai mult, cu 48 de ore înainte de ziua votului este interzisă prezentarea de sondaje de opinie sau difuzarea de spoturi de publicitate electorală. Legea mai interzice organizarea de acțiuni de campanie electorală în unitățile militare și în școli, pe durata desfășurării cursurilor.

Autoritatea Electorală Permanentă este instituția responsabilă de monitorizarea campaniei electorale și aplică sancțiuni celor care încalcă regulile. De asemenea, Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) are atribuția de a monitoriza modul în care campania electorală este prezentată de televiziuni.

Cât costă organizarea alegerilor din 2024

Potrivit ministerului de Finanțe, aproape 4 miliarde de lei costă organizarea tuturor alegerilor din acest an. Adică, aproape un miliard de lei pentru fiecare tip de scrutin.

Comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare nu înseamnă și costuri mai mici, pentru că trebuie stabilite spații diferite pentru fiecare tip de scrutin, iar asta pentru că, la alegerile europarlamentare, cetățenii pot vota oriunde în țară, iar la cele locale, doar în localitatea unde au domiciliul sau reședința.

Potrivit calculelor realizate de Expert Forum, în 2019 și 2020, statul a plătit, în total, 1,7 miliarde de lei pentru toate cele patru tipuri de alegeri. Din această sumă, peste un miliard a reprezentat fondurile pentru personalul care a lucrat în secțiile de vot.

Chiar dacă punem la socoteală inflația, care a atins niveluri record în ultimii doi ani, în 2024 vom plăti de două ori mai mult pentru organizarea alegerilor.

Cine are dreptul să voteze la alegeri

Toți cetățenii români cu vârsta de cel puțin 18 ani la data alegerilor au dreptul de a vota la alegerile locale din localitatea în care au domiciliul stabil. Pentru a vota, trebuie ca alegătorul să fie înscris pe listele electorale, care se face din oficiu, pe baza datelor din Registrul de Evidență a Populației. Alegătorul trebuie să se prezinte la secția de votare cu un document de identitate valabil.