UPDATE: CCR a anulat alegerile prezidențiale. Procesul electoral se reia de la zero.
CCR: „Procesul electoral pentru alegerea Președintelui României va fi reluat în integralitate, Guvernul urmând sã stabileascã o nouă datã pentru alegerea Președintelui României, precum și un nou program calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare.”
Datele alegerilor prezidențiale și parlamentare au fost stabilite pentru finalul acestui an. În luna iunie, alegătorii români au fost chemați la urne pentru alegerile locale și europarlamentare.
Data alegerilor prezidențiale a fost cea mai disputată, inițial cele două tururi fiind programate pentru luna septembrie, însă au existat neînțelegeri între cele două partide. PNL a dorit mutarea datei alegerilor prezidențiale mai târziu.
Pe 4 iulie, cele două partide au ajuns la un consens.
Calendarul alegerilor din 2024
Alegerile 2024 în România. Pentru prima oară, toate cele patru rânduri de alegeri au picat în același an. Alegerile locale și europarlamentare au avut deja loc, pe data de 9 iunie. Când sunt organizate alegerile parlamentare și alegerile prezidențiale:
9 iunie 2024- alegeri locale și alegeri europarlamentare;- 24 noiembrie 2024 - alegeri prezidențiale, primul tur
- 24 noiembrie 2024 - referendum local în București;
- 1 decembrie 2024 - alegeri parlamentare;
- 8 decembrie 2024 -alegeri prezidențiale, al doilea tur.
Alegerile locale, cele europarlamentare și cele parlamentare sunt organizate în România într-un singur tur.
Alegerile prezidențiale sunt organizate în două tururi, dacă niciunul dintre candidați nu obține 50%+1 din numătorul total de voturi valabil exprimate.
Alegerile locale și cele parlamentare se organizează o dată la patru ani, în timp ce scrutinele pentru alegerea europarlamentarilor și președintelui României au loc din cinci în cinci ani.
Dată alegeri prezidențiale 2024: 24 noiembrie și 8 decembrie
La alegerile prezidențiale 2024, cetățenii votează noul președinte al României, ales pentru un mandat de cinci ani. Primul tur ar avea loc pe 24 noiembrie, în timp ce al doilea tur este programat pe 8 decembrie. Va fi primul scrutin prezidențial organizat în același an cu alegerile locale și parlamentare, din 2004 până în prezent.
Potrivit Constituției, preşedintele reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. El veghează la respectarea prevederilor legii fundamentale şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.
Șeful statului are atribuții în domenii cheie, precum apărarea, securitatea națională, politica externă și numirea unor oficiali guvernamentali.
Calendarul electoral al alegerilor prezidențiale 2024
- 12 septembrie - desemnarea celor cinci judecători de la ICCJ care vor face parte din Biroul Electoral Central;
- cel târziu pe 13 septembrie - alegerea președintelui BEC, prin vot secret;
- cel târziu pe 14 septembrie - completarea BEC cu președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente;
- cel târziu pe 28 septembrie - MAE va comunica localitățile din străinătate unde trebuie înființate secțiile de votare, precum și numărul acestora;
- 5 octombrie, ora 24:00 - data limită pentru depunerea candidaturilor la alegerile prezidențiale;
- 8 octombrie - data de depunere a contestațiilor la CCR. După 3 zile de la contestație candidaturile rămân definitive.
- 10 octombrie - termenul limită pentru înscrierea cetățenilor cu drept de vot din străinătate pentru vot prin corespondență.
Primul tur
- 12 octombrie - se stabilește ordinea pe buletinele de vot;
- 25 octombrie - începe campania electorală pentru alegerile prezidențiale 2024;
- 22 noiembrie, ora 12:00 - prima zi a votării în străinătate, care se încheie la ora 21:00;
- 23 noiembrie, ora 7:00 - se încheie campania electorală;
- 23 noiembrie, ora 7:00 - a doua zi a votării în străinătate, care se încheie la ora 21:00;
- 24 noiembrie - primul tur al alegerilor prezidențiale în România. Votarea începe la ora 7:00 și se încheie la ora 21:00;
Al doilea tur
- cel târziu pe 29 noiembrie - se aduc la cunoștință numele celor doi candidați care au intrat în turul doi al alegerilor prezidențiale;
- cel târziu pe 1 decembrie - se stabilește ordinea pe buletinele de vot;
- 29 noiembrie - începe campania electorală pentru al doilea tur;
- 6 decembrie, ora 12:00 - prima zi a votării în străinătate, care se încheie la ora 21:00;
- 7 decembrie, ora 7:00 - se încheie campania electorală;
- 7 decembrie, ora 7:00 - a doua zi a votării în străinătate, care se încheie la ora 21:00;
- 8 decembrie - al doilea tur al alegerilor prezidențiale în România. Votarea începe la ora 7:00 și se încheie la ora 21:00;
- 12 decembrie - validarea rezultatelor alegerilor prezidentiale 2024.
Cine sunt candidații la alegerile prezidențiale 2024
Cei 14 candidați la alegerile prezidențiale 2024:
- Marcel Ciolacu (PSD) – premierul României și președintele Partidului Social Democrat;
- Nicolae Ciucă (PNL) – fost premier al României și președintele Partidului Național Liberal;
- Elena Lasconi (USR) – președintele Uniunii Salvați România, funcție în care a fost aleasă după alegerile locale 2024;
- Mircea Geoană (independent) – fost secretar general adjunct al NATO și fost ministru de Externe;
- George Simion (AUR) – președintele Alianței pentru Unirea Românilor;
- Ana Birchall (independentă) – fost ministru al Justiției și fost ministru pentru afaceri europene;
- Cristian Diaconescu (independent) – fost ministru de Externe;
- Cristian Terheș (Partidul Național Conservator Român) – europarlamentar;
- Ludovic Orban (Forța Dreptei) - președintele partidului Forța Dreptei și fost premier al României;
- Kelemen Hunor (UDMR) - președintele Uniunii Democrate Maghiare din România;
- Călin Georgescu (independent);
- Silviu Predoiu (Partidul Liga Acțiunii Naționale) - fost director interimar al SIE;
- Sebastian-Constantin Popescu (Partidul Noua Românie);
- Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru (Partidul Alternativa pentru Demnitate Națională) - jurnalistă.
Referendum local în București, simultan cu alegerile prezidențiale
Pe 24 noiembrie, când este primul tur al alegerilor prezidențiale, în București va fi organizat și un referendum local. Bucureștenii sunt chemați să răspundă la trei întrebări care vizează organizarea administrativă a Capitalei, precum și măsuri pentru combaterea consumului de droguri în școli.
La referendumul din București, alegătorii vor vota în aceleași secții de votare organizate pentru alegerile prezidențiale 2024.
Pentru referendumul din București, alegătorii vor primi trei buletine de vot, câte unul pentru fiecare întrebare decisă de CGMB. Ei vor primi și al patrulea buletin de vot, cel pentru primul tur al alegerilor prezidențiale 2024.
Cele trei întrebări la care sunt invitați bucureștenii să răspundă sunt:
- Sunteți de acord ca Primarul General al Municipiului București să emită Autorizațiile de Construire pe întreg teritoriul administrativ al orașului?
- Sunteți de acord ca repartizarea între Primăria Municipiului București și Primăriile de Sector a impozitelor pe venit și a taxelor și impozitelor locale colectate de la bucureșteni să fie aprobată de către Consiliul General al Municipiului București?
- Sunteţi de acord ca Primăria Municipiului Bucureşti să finanţeze şi să implementeze un program de educaţie pentru sănătate şi prevenire a consumului de droguri în toate şcolile din Bucureşti?
Dată alegeri parlamentare 2024: 1 decemebrie, de Ziua Națională a României
Alegerile parlamentare 2024 sunt programate să aibă loc pe 1 decembrie, atunci când este sărbătorită și Ziua Națională a României. La alegerile parlamentare, cetățenii români cu drept de vot își aleg reprezentanții în Parlamentul României.
Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării. Este format din Camera Deputaţilor şi Senat și are rolul de a adopta legi, de a aproba bugetul de stat, de a controla activitatea Guvernului și a de ratifica tratatele internaționale.
La alegerile parlamentare vor fi aleși membrii Camerei Deputaților și ai Senatului, pentru un mandat de patru ani. Mai exact, vor fi votați 330 de deputați și 136 de senatori.
Pentru ca un partid politic să intre în Parlament, trebuie să treacă pragul electoral de 5% din totalul voturilor exprimate la nivel național.
Calendarul electoral al alegerilor parlamentare 2024
- 2 septembrie - începe perioada electorală
- 10 septembrie – depunerea la BEC a protocolului de constituire a unei alianțe electorale
- 16 septembrie – Termenul–limită până la care alegătorii din străinătate se pot înregistra pentru votul la secție / votul prin corespondență (online, pe site-ul votinstrăinătate.ro)
- 17 octombrie - Data până la care partidele și alianțele pot depune listele de candidați pentru Senat și Camera Deputaților
- 22 octombrie – Stabilirea și depunerea semnelor electorale la Biroul Electoral Central
- 31 octombrie – Stabilirea timpilor de antenă
- 1 noiembrie - Începe campania electorală pentru Senat și Camera Deputaților
- 30 noiembrie - La ora 7 dimineața, ora României, începe prima zi de vot în străinătate
- 1 decembrie - La ora 7 dimineața începe votarea în țară
- 1 decembrie - La ora 21, ora României, se închid toate urnele. Programul în secții poate fi prelungit până la 23:59, dacă există cozi
Alegerile parlamentare, în cifre
- 18.900 de secții de votare în țară și străinătate
- Aproximativ 1.300 de secții de votare în București
- Aproximativ 950 de secții de votare în străinătate
- 72.000 de operatori secții
Reacțiile PSD și PNL privind datele alegerilor
Daniel Fenechiu, senator PNL: "Una peste alta, observăm că weekendul cu 1 decembrie este unul scurt, 30 noiembrie e sâmbătă, 1 decembrie este duminică și probabil că majoritatea românilor nu vor pleca.
Pe de altă parte, cred că este o problemă care ține de fiecare organizație, de fiecare lider cum reușește să mobilizeze electoratul care susține partidul respectiv să vină la vot.
Eu cred că domnul Ciucă are toate datele necesare și aici mă refer la echilibru, onoare, responsabilitate, experiență și credibilitate. Din punctul acesta de vedere, eu nu am niciun dubiu că domnul Ciucă va intra în turul 2 și va câștiga și va fi președintele României.
Noi nu am avut o miză electorală cu mutarea candidatului, pentru că, din punct de vedere politic, scorul PNL ne asigură prezența candidatului nostru în turul 2, în orice ipoteză. Faptul că există speculații, că se fac sondaje aruncate pe piață, ne strează mai puțin, pentru că noi știm foarte bine care este forța organizațiilor PNL și știm voturile de care dispunem.
Deci nu am avut o miză cu data alegerilor din altă perspectivă decât din perspectiva faptului că era extrem de complicat să faci campanie în august, exista și problema cu școlile, dar principala miză era campania din august, când românii sunt în vacanță sau se gândesc la vacanță. Am fi avut două luni care sunt dedicate vacanței, august și jumătatea lunii septembrie, alocate campaniei alectorale, care ar fi generat o reacție de respingere la români."
Gabriel Zetea, vicepreședinte PSD: "Nu se pune problema de a fi sau nu mulțumit. Nemulțumirea lui Marcel Ciolacu, în ultimele săptămâni, a fost legată de nerespectarea calendarului electoral deja anunțat la începutul acestui an. Dar termenele pentru alegeri, care au fost stabilite în urma consultării Guvernului cu celelalte partide din opoziție, sunt absolut normale. Vorbim despre date tradiționale legate de alegerile prezidențiale, cât și prentru cele parlamentare.
E foarte important că și cerința transmisă în spațiul public de către partidele de opoziție, de a nu mai avea alegeri comasate, a fost acceptată. Cel mai bun lucru este, în sfârșit, că s-a încheiat această dispută care nu cred că interesează românii, în mod special, care e data când partidele cheamă oamenii la vot. Era mai mult o dispută între partidele politice, iar acest lucru a acaparat mult prea mutl timp agenda publică cu discuții contondente. Bine că s-au terminat, avem, în sfârșit, un calendar electoral agreat de marea majoritate a românilor și a partidelor politice.
Cât costă organizarea alegerilor prezidențiale 2024
Aproape 4 miliarde de lei costă cele patru tipuri de alegeri din acest an, potrivit estimărilor făcute de Ministerul de Finanțe. Prima rundă electorală este cea mai scumpă, având în vedere că pe 9 iunie ne alegem atât reprezentanții locali, cât și europarlamentarii.
Suma necesară pentru pregătirea, organizarea și desfășurarea alegerilor prezidențiale din România este estimată la 1,39 miliarde de lei, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin.
„Astăzi au fost adoptate trei hotărâri de Guvern care stabilesc în detaliu calendarul acţiunilor electorale, măsurile tehnice şi cheltuielile pentru pregătirea, organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru preşedintele României în datele de 24 noiembrie 2024 - primul tur, respectiv 8 decembrie - al doilea tur de scrutin. (...) Suma totală necesară pregătirii, organizării şi desfăşurării în bune condiţii a alegerilor pentru preşedintele României din anul 2024 este estimată la 1,39 miliarde lei", a declarat Mihai Constantin, potrivit Agerpres.
