Ecuația din cursa electorală pentru președinția României va fi greu de soluționat. Aceasta este concluzia cercetătorilor care au făcut mai multe studii în ceea ce privește candidații la alegerile prezidențiale. Iar principala întrebare este: ce fel de președinte doresc românii.
Ce fel de președinte vor românii
Barbu Mateescu, sociolog: „La începutul acestui an, fundația Konrad Adenauer a realizat o cercetare la care am contribuit și eu. Vorbim, în principal, despre trei așteptări pe care cetățenii României le au față de viitorul președinte.
În primul rând, să fie o persoană pe care să o respecte sau să o admire, o persoană pe care să o considere superioară sieși. În al doilea rând, vorbim despre abilități în domeniul politicii externe și în al treilea rând, de o schimbare.
Dorința pentru schimbare este majoritară. Oamenii iau foarte în serios acest aspect al președintelui și, în genere, când se vorbește despre președintele României, nu se râde. Când se vorbește despre politicieni, lumea se mai amuză. Dar lumea ia în serios faptul că președintele este o persoană cu foarte multă putere și cred că nu sunt foarte multe situații în viața politică când trebuie să alegem pe cineva pe care să-l considerăm superior sau mai bine pregătit decât noi.
Cred că are de-a face cu situația internațională și poate că este un efect al activității președintelui Iohannis în acest sens, iar românii au devenit mult mai conștienți în ceea ce privește rolul președintelui pe politică externă decât erau în cercetările din urmă cu 10, 20, 30 de ani. Noul președinte al României va trebui să managerieze o situație cu un nou președinte al SUA, deci diplomația va conta foarte mult.
Schimbarea. Acest criteriu are la bază nemulțumirea cu privire la funcționarea instituțiilor statului. Vorbesc despre schimbare, dar există nuanțe. Și votanții lui George Simion sau Diana Șoșoacă doresc schimbare, ca și votanții Elenei Lasconi și ai lui Mircea Geoană, întrucât el e văzut ca venind din afara puterii.
Unul din lucrurile care surprinde foarte clar această dorință pentru schimbare este ceva ce a spus o participantă: „avem nevoie de Băsescu cel din trecut”. Genul ăsta de afirmație nu trece așa ușor, adică te oprești o secundă și te gândești ce înseamnă, pentru că exprimă nevoile destul de multor oameni din societate."
Ce înseamnă candidați-locomotivă și candidați-frână
Există însă două noțiuni principale în jurul cărora se discută aceste alegeri: faptul că există candidați-locomotivă și candidați-frână. În această cheie, cum se interpretă sondajele făcute pe parcursul acestui an și cum se plasează cei șase candidați-titulari?
Barbu Mateescu, sociolog: „În majoritatea sondajelor veți vedea că diferența dintre locul 2 și locul 3, ba chiar dintre locul 2 și locul 4 este extrem de redusă, ceea ce este atipic. În România, zeci de ani, am avut candidați care se detașau, candidatul PSD și candidatul principal anti-PSD.
Ceea ce unele sondaje cuprind mai bine sau mai puțin bine este o oarecare indisciplină a votanților PSD și PNL. Aceste două partide sunt de departe cele mai puternice, au cei mai mulți primari, cei mai mulți membri, cele mai multe resurse la dispoziție, dar ambele se confruntă cu o situație care e fără precedent - vorbim despre candidați-frână.
Am avut, multe decenii, candidați-locomotivă, oameni atât de carismatici și care făceau campanie atât de bine, că votanți care nu înclinau spre partidul lor veneau spre acest partid. Acum sunt partide care se uită la candidații lor și spun: 'cum să reușim oare să ne convingem votanții totuși să dea credit acestui candidat?' Deci selecția candidaților nu a fost optimă.
Contează foarte mult, pentru că avem parlamentarele la o săptămână după. Ce înseamnă asta? Eu sunt un partid, vin cu un candidat slab, nu pot să spun că am trecut peste, că asta este, că am luat un scor prost și că e vina lui, iar noi mergem înainte. E un risc foarte mare pe care îl știe toată lumea de pe scena politică, că dacă candidatul meu nu intră în turul 2, atât electoratul, cât și organizațiile mele de partid se demobilizează, înfrângerea este evidentă. Și săptămâna viitoare, când au loc parlamentarele, performanța mea suferă și scorul meu, ca partid, va fi mult mai mic decât ar fi fost dacă am fi avut doar parlamentare, fără prezidențiale.
Cu alte cuvinte, foarte multe se joacă în turul 1, nu numai cine intră în turul 2, ci și în parlamentul viitor, cumva indirect. Nu știm cine va fi în turul 2. Fiecare dintre candidații care se află în vârf au niște probleme sau vulnerabilități, unele de imagine, altele tehnice, așa că sunt foarte puține combinații care ar fi surprinzătoare pentru mine."
Geoană, Ciolacu, Ciucă, Simion, Lasconi, Șoșoacă - cei șase candidați „titulari"
- Potrivit Constituției, preşedintele reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. El veghează la respectarea prevederilor legii fundamentale şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.
- Șeful statului are atribuții în domenii cheie, precum apărarea, securitatea națională, politica externă sau numirea unor oficiali guvernamentali.
Barbu Mateescu, sociolog: „Cred că vorbim despre șase candidați principali. Mircea Geoană și Marcel Ciolacu, nu numai în aceste sondaje, ci de ani de zile, au un avantaj, dar nu este foarte mare. După aceea este un pluton format în urma apariției Elenei Lasconi pe scena politică: Elena Lasconi, George Simion și Diana Șoșoacă. Ordinea nu contează.
Mare atenție, sondajele nu măsoară Diaspora! Acești trei candidați vor performa foarte bine în Diaspora, deci nu exclud o situație, oricât de ciudată ar părea, în care Ciolacu ocupă locul 2 în țară și după ce vine Diaspora, e pe 3. L-am lăsat un pic în spate pe Ciucă, pentru că el tot timpul a fost un pic în spate față de ceilalți, ca scor. E o întrebare - în ce măsură pierde contactul cu plutonul. Dar mai e timp."
Oricare dintre ei are șanse să intre în turul 2 (n.r.: Simion, Lasconi, Șoșoacă). Ce este interesant la Diana Șoșoacă este că intenția de vot pentru ea este semnificativ mai mare decât intenția de vot pentru partidul SOS, care, la europarlamentare, abia a trecut pragul. Diana Șoșoacă atrage votanți, cel puțin în acest moment, care nu au votat SOS și de aceea, pentru cine măsoară lucrurile în termen de partide, e foarte ușor să-l subestimeze. Și despre Simion și Lasconi se poate vorbi foarte mult și au șansele lor să ajungă în turul 2.
La Mircea Geoană, scorurile lui nu s-au schimbat și nici percepțiile. El e un om care vine din vest, a muncit în vest. Cu toții suntem conștienți de românii occidentofobi care urăsc vestul, UE, sunt foarte activi pe rețelele de socializare, nu sunt mulți. Majoritatea e tăcută și extrem de occidentofilă. A lucra în vest validează un român în ochii românilor.
Ce îl ajută foarte mult este că nu e candidatul PSD sau PNL și asta îl face să pară cumva o contrareacție față de guvernare. Critica asta la adresa lui Geoană e foarte răspândită, dar ea nu ia în calcul un lucru: în 2009, Klaus Iohannis a fost oferta lui Mircea Geoană de prim-ministru. La dezbaterea Băsescu - Geoană, Klaus Iohannis a stat în partea rezervată susținătorilor lui Geoană, era parte din pachetul PSD. Cinci ani mai târziu, milioane de votanți Băsescu l-au votat pe Iohannis fără clipire, ca să oprească PSD de a ajunge la putere.
PNL e absent din dezbatere și știe de ce e absent. Pentru că PNL a cerut voturi să nu ajungă PSD la putere, după care a făcut coaliție cu PSD. Și există votanți PNL, partidul nu s-a dus la 3%, votanții nu au scuipat terifiați: 'ce-i asta, cum ați putut să vă bateți joc de noi?' Românii sunt foarte flexibili pentru că și politicienii sunt foarte flexibili.
Există o penalitate pentru Geoană. Scorul lui în sondaje nu este de 30% sau 40 sau 50, există români care penalizează faptul că el a avut un trecut politic în PSD și de aceea nu-l votează. Dacă el intră în turul 2 de pe locul 1, va fi omul care intră în turul 2 de pe locul 1 cu cel mai mic scor din istorie. Deci el este într-o poziție relativ bună, dar nu este într-o poziție de dominație asupra scenei electorale. Asta se penalizează. Distanța între el și locul 3 nu e foarte mare. Foarte mult se discută despre faptul că el încearcă să-și creeze aparatul administrativ necesar pentru a aduce substanță campaniei. Una este să spui că votezi pe cineva și alta e să ți se bată la ușă, să vezi reclamele, etc. Nu e la o distanță atât de mare care să-i garanteze nici măcar accesul în turul 2."
Ce înseamnă flexibilitatea românilor și cum poate fi ea decisivă în alegeri
Barbu Mateescu, sociolog: „Cred că vine de la clasa politică flexibilitatea românilor, clasa politică realizează măsurile la care populația trebuie să se adapteze. Cred că există și scenariul în care votanții zic: 'vreau să pedepsesc chestia asta, dar alternativele sunt complet nepotrivite, nu-mi servesc interesele, sunt nebuni și nu am cum să-i votez'. O reacție mai uzuală este absenteismul.
Atât în cercetarea din ianuarie, cât și în cea de acum, reacția publicului este mai degrabă ternă sau neinteresată. Ciolacu putea reprezenta o schimbare și asta e ceva foarte important pentru liderii PSD. El e un om destul de conștient de problemele și lipsurile sale. La fel și echipa de campanie. Ei sunt foarte prudenți, ei știu că el nu are experiență pe politica externă, nu e un om de admirat, nu reprezintă o schimbare foarte mare. El vrea să-și solidifice controlul asupra electoratului PSD, din care o parte bună votează cu Geoană. Din alte părți nu are votanți. Și intru în turul 2 și după aceea văd ce se întâmplă.
Înainte de această cercetare, și eu aș fi dat crezare ideii că asta merge în România, dar iată că nu. Dimpotrivă, îl blochează ideea ce e 'un om dintre noi, printre noi, ca noi'. Nu e suficient pentru a fi președinte. În electoratul PSD, nu vorbim de cotele la care ajunseseră Victor Ponta și Adrian Năstase, 40% în primul tur, oameni despe care oponenții spuneau că sunt aroganți. Ce a înțeles PSD din asta? Că trebuie să vină cu oameni mult mai modești: Viorica Dăncilă, Marcel Ciolacu. Dar ce să vezi? Nimeni n-a acuzat-o pe Dăncilă de aroganță în 2019, dar nici voturi nu obține. Pentru că sunt părți mari în societate care ar fi dispuse să voteze un candidat PSD sofisticat sau care să stârnească respect în ochii lor, dar care la Dăncilă și Ciolacu nu se uită.
Ciucă a avut un element de CV care l-ar fi ajutat foarte mult, e militar. Dar a dat de niște probleme tactice, lucruri de mică anvergură care i-au blocat candidatura. Foarte devreme a venit această promovare cu 'ostaș în slujba țării', a fost extrem de puternică. Dar nu e un foarte bun comunicator, iar asta e ucigător în România. E o figură tragică Nicolae Ciucă, pentru că, dacă în 2014, el ar fi fost în locul lui Iohannis, ca și candidat PNL, ar fi câștigat. El este foarte apropiat de profilul lui Iohannis, din punct de vedere psihologic și comunicațional.
Elena Lasconi? Schimbare, în mod sigur, dar Elena Lasconi vine cu un șeptar care schimbă jocul, este singurul candidat care generează emoție. Emoția are și ea limitele ei, poate fi și ea înfrântă, blocată, dar când ai monopol pe emoție, ajungi foarte departe. Și asta o ajută foarte mult, e într-o situație favorabilă acum și, pe măsură ce-i crește notorietatea, ar putea să devină și mai favorabilă.
Toți cei cinci candidați principali, în afară de doamna Lasconi, sunt cunoscuți de toată populația României. Elena Lasconi încă nu este cunoscută de o parte dintre români. Ea abia acum ajunge să ajungă la notorietatea de 95-100% pe care o au ceilalți. La Elena Lasconi nu vedem încă tot ce se poate întâmpla, deci are o poziție avantajoasă.
Se va ajunge mai devreme sau mai târziu la o discuție pe fond: câte cunoaște despre atribuțiile președintelui, care este proiectul său politic. Iar acela va fi un exament foarte important. Dacă îl trece, va avea o poziție care să-i permită accesul în turul 2, iar dacă nu, ce intuiesc e că va pierde votanți cu studii superioare către Geoană, care este cea mai apropiată variantă de schimbare de Elena Lasconi, pe spectrul politic."
De ce Simion și Șoșoacă exprimă furie
Barbu Mateescu, sociolog: „Simion și Șosoacă. Acolo vorbim despre oameni politici care exprimă o furie și sunt români foarte mulți care rezonează la această furie. Furia pe care o văd pe ecranul telefonului este furia pe care și ei o resimt. Cei doi se și faultează unul pe celălalt, se blochează reciproc în a ajunge în turul 2. E vorba de candidații cei mai volatili, cei care încă sunt capabili să genereze o temă foarte repede.
Și mare atenție că nu întotdeauna vom vedea ceea ce se întâmplă, sunt segmente ale internetului, segmente ale societății la care cei care nu sunt votanți Simion, Șoșoacă, Terheș nu au acces. Și teme care nu ajung neapărat în spațiul public.
E despre un stat care eșuează. Sunt foarte mulți votanți ai lui Simion și ai lui Șoșoacă, care trebuiau să fie votanți PSD, echivalentul de acum 10-20-30 de ani. Dar poliția nu-i ajută - ne amintim nenorocirea de la Caracal, din urmă cu câțiva ani - spitalele arată cum arată, oportunitățile de muncă unde sunt? În marile orașe, nu în cele mici sau semirurale.
De asemenea, prin intermediul internetului, tinerii din localitățile sărace și foarte sărace văd cum trăiesc echivalentul lor din orașele mari. Sunt foarte multe care pot fi aduse în discuție, dar e un public care are o emoție foarte mare. Acest public va avea un rol foarte important în turul 2. În cazul în care niciunul dintre acești candidați nu va ajunge în turul 2, va exista o bătălie destul de interesantă între persoanele aflate în turul 2 cum să atragă acest public, fără să mobilizeze contra sa publicul urban sofisticat din marile orașe, care e mare și foarte mare."
Calendar alegeri 2024
- 24 noiembrie 2024 - alegeri prezidențiale, primul tur
- 1 decembrie 2024 - alegeri parlamentare
- 8 decembrie 2024 -alegeri prezidențiale, al doilea tur
Aproape 4 miliarde de lei costă cele patru tipuri de alegeri din acest an, potrivit estimărilor făcute de Ministerul de Finanțe.
