Mulți dintre noi aruncă plasticul și hainele la gunoi fără să se gândească prea mult la consecințe. În fiecare an, milioane de tone de astfel de deșeuri ajung în ape sau gropi de gunoi, unde poluează mai departe. Într-un nou episod al campaniei Reciclăm să ne salvăm, vedem cum putem să dăm o nouă viață plasticului și hainelor de care nu mai avem nevoie.
Europenii aruncă anual la gunoi aproximativ 53 de milioane de tone de plastic. Dacă ar fi să ni le imaginăm împrăștiate pe un teren, am putea acoperi de 80 de ori dimensiunea Bucureștiului. Iar producția de plastic crește de la an la an. Din cele 53 de milioane, doar aproximativ o treime se reciclează.
Haine sustenabile, pentru a elimina plasticul din ape
Paul a început să facă haine sustenabile din dorința de a elimina plasticul din ape. Un tricou din produse reciclate costă în jur de 200 de lei. Un preț similar cu cel cu care firmele cunoscute vând tricouri din plastic nereciclat.
”Percepția oamenilor că construiam o poveste în jurul ideii de plastic reciclat în care ne adresam mai degrabă persoanelor pasionate de sustenabilitate. Din partea lor răspunsul era mai degrabă -Hey, ideea e să eliminăm plasticul nu neapărat să îl aducem în haine deoarece îl băgăm iar în proces, îl purtăm-. Deci practic era această percepție a oamenilor deși purtăm aproape zilnic poliester.”, a declarat Paul Nechita, cofondator firmă de haine sustenabile.
Deși este important să adunăm plasticul separat și să avem grijă să nu fie murdar, oamenii au venit cu soluții chiar și pentru cele mai deteriorate ambalaje.
Odată ajunse la fabrica de reciclare, PETurile cele mai murdare, contaminate, sunt transformate în fribră sintetică. Pe aceasta o găsim peste tot în jurul nostru. De la covorașele dintr-o mașină, o centură, sau chiar și umplutura din astfel de scaune.
Chiar și în covoarele de acasă putem să găsim fibra sintetică. Scutecele, pernele, saltelele și chiar și șervețele umede pot să conțină această fibră poliesterică.
În 2017, în Nairobi, capitala Kenyei, patru ingineri au inventat dale pentru pavaje din plastic. Asta după ce s-au îngrozit când au văzut că țara producea mai mult plastic decât putea sistemul lor să recicleze. Un lucru care se întâmplă și în România.
Plasticul este preluat înainte de a ajunge la groapa de gunoi. Mai apoi este mărunțit și amestecat cu nisip și culori diferite. Rezultatul este acesta. Zeci de școli și de case din Kenya au acum pavaje din plastic reciclat. Însă nu doar plasticul poluează apele și mediul înconjurător.
Conform datelor Parlamentului European, atunci când își schimbă hainele din garderobă, în loc să le doneze, mulți oameni le aruncă împreună cu gunoiul menajer. Statisticile arată că doar jumătate dintre haine sunt reciclate sau refolosite și doar 1% se transformă în haine noi.
Fiecare european aruncă la gunoi aproximativ 11 kilograme de haine, asta după doar șapte purtări. Peste 85% dintre ele sunt incinerate sau aruncate în depozitele de deșeuri.
Un grup de designeri din Paris au vrut să ofere oamenilor o alternativă. Oricine poate să le trimită hainele pe care nu le mai poartă iar ei le refolosesc. Rezultatul poate să fie un obiect decorativ, o masă, tăblii de pat sau scaune.
”Din aceste cărămizi putem să facem mobilă. Au și proprietatea de a izola termic foarte bine. Absorb și sunetul foarte eficient, deci le putem folosi și ca panouri despărțitoare pentru a oferi strucutră unui spațiu. De asemenea, elementul de izolare termică este la baza produselor noastre.”, a declarat Farid Taghzouti, reprezentat firmă de sustenabilitate.
În 2020, industria textilă a fost cea mai mare sursă de degradare a apelor. Pentru a fabrica un tricou din bumbac este nevoie de aproximativ 2700 de litri de apă. Adică necesarul unui om pentru doi ani și jumătate.
