O sticlă de plastic aruncată la întâmplare poate să fie mortală pentru animale. În schimb, una aruncată la coșul corect, poate să aibă o nouă viață. În fiecare minut, un milion de PET-uri de plastic sunt aruncate la gunoi pe planetă. În România, deși avem ce, cum și unde să reciclăm, țara noastră importă deșeuri din toată Europa. Asta pentru că de la români, mai bine de jumătate din deșeurile de plastic ajung de cele mai multe ori la gropile de gunoi. Cât de important este să colectăm separat și cum ajung sticlele de plastic reciclate să primească o viață nouă, aflăm într-un nou episod din campania Reciclăm să ne salvăm.
După colectarea separată, plasticul ajunge la o stație de sortare. De acolo, este dus la stația de reciclare. Este mărunțit în fulgi de plastic și dezinfectat. Doar cel mai curat tip de plastic ajunge să fie făcut granule. Rezultatul final este acesta.
Urmărim împreună parcursul unei sticle de plastic, de la coșul de gunoi, înapoi la raft în magazin.
Mai apoi, sticla ajunge la stația de sortare. Într-o lume ideală, toată lumea ar colecta separat, însă realitatea este alta. Ceea ce înseamnă că plasticul este extras din gunoiul menajer, acolo unde există centre de sortare.
Sticlele sunt aranjate manual pe culori. La stația de sortare din Oradea, acesta este rezultatul după doar o zi de colectare a gunoiului din județ.
Szentes Istvan, reprezentant: ”Aici avem deșeuri reciclabile care nu au fost colectate separat. Și au venit împreună cu deșeurile reziduale.”
Plasticul care nu a fost colectat separat și a fost aruncat la gunoi menajer, este din start contaminat. Adică nu mai poate fi reciclat și transformat în PET-uri pentru că este foarte murdar. Dar există soluții și pentru acestea. La stația de sortare, plasticul murdar e împachetat și trimis mai departe către stația de reciclare. La fel se întâmplă și cu PET-urile curate.
Etapele procesului de reciclare
Următorul pas - stația de reciclare.
La această fabrică de reciclare sunt în momentul de față în jur de 10.000 de tone de PET-uri, însă aproximativ 70% dintre ele provin din alte țări europene.
Asta pentru că nu toți românii colectează separat. Iar fabrica de reciclare nu ar supravieți doar cu plasticul din România. Așa că aduce materie primă - deșeuri - din toată Europa. În special din Italia, Grecia și Marea Britanie.
Anda Stancu, reprezentant firmă de reciclare: ”Nu funcționăm la capacitate maximă. Așteptăm în continuare cât mai multe deșeuri PET să ajungă la noi.”
La această fabrică de reciclare ajunge plastic din toată țara. Deci este foarte posibil ca sticla pe care am aruncat-o la gunoi în Oradea să fie acum aici.
Odată ajunse la stația de reciclare, deșeurile trec prin nu mai puțin de 11 tipuri de sortare diferită.
Anda Stancu, reprezentant firmă de reciclare: ”Sortarea este o etapă extrem de importantă a procesului de reciclare pentru că în urma sortării trebuie să rezulte un flux de PET pur 100%.”
Impuritățile, etichetele și capacele sunt eliminate prin diferite procese. Dar chiar și acestea sunt valorificate. Nimic nu se aruncă, totul se transformă.
Anda Stancu, reprezentant firmă de reciclare: ”După sortare urmează o spălare la rece, o prespălare a deșeurilor PET, urmând ca acestea să intre în niște mori de tocare. Adică PET-ul este mărunțit în niște bucățele mici care apoi sunt spălate la cald, sunt spălate bine de tot ca să fie cât mai curate.”
Rezultatul este acesta. Fulgi de plastic.
Dar pentru a ajunge din nou la sticla de la raft, mai există un pas. Plasticul cel mai curat, de cea mai bună calitate, este transformat în granule. Granulele sunt vândute producătorilor de PET-uri care fac aceste tuburi din ele. Așa ajungem înapoi la sticla pe care o cumpărăm din magazin. Acesta a fost traseul plasticului curat. Dar ce se întâmplă cu cel murdar?
Aceste deșeuri sunt contaminate. Nu sunt de cea mai bună calitate. Însă, chiar și din acestea poate să fie făcută fibra sintetică.
Anda Stancu, reprezentant firmă de reciclare: ”Din ceea ce înseamnă deșeu care vine cu o contaminare mai mare noi reușim să creăm și alte produse. De la covorașele din mașini, capitonaj, umpluturile de la scaunele din mașini până la sistemele de filtrare din mașini. Dar nu ne oprim aici. Produse de igienă, umpluturi pentru scutece de bebeluși. Ca umplutură de perne și de saltele se mai poate regăsi. Deci inclusiv covorul nostru de acasă poate avea fibră sintetică poliesterică făcută aici la Buzău.”
Colectarea separată este cheia unei reciclări eficiente. Cu cât produsele sunt mai curate, cu atât pot să fie refolosite mai bine. Fiecare om din Uniunea Europeană generează aproximativ 35 de kg de plastic în fiecare an. Din acestea, doar 14 kg sunt reciclate. Rata de reciclare a ambalajelor în România este de doar aproximativ 40%.
