De multe ori privim spre alte țări pentru a ne imagina cum ar putea să fie și la noi. Fie că vorbim de infrastructură, economie sau chiar și reciclare. Astăzi privim spre Germania, o țară care se află pe primul loc în clasamentele Europene când vine vorba de cât și cum reciclează. O echipă Euronews vă arată cum ar putea să fie și în România, dar poate peste câțiva zeci de ani. Urmărim un nou episod din campania Reciclăm să ne salvăm.
Selectarea deșeurilor
Dacă România se află la coada Uniunii Europene când vine vorba de reciclare, am vrut să vedem cum se fac lucrurile la polul opus. Suntem în Germania - o țară care reciclează peste 60% din deșeurile pe care le generează. În Regensburg, un orășel de aproximativ 150.000 de locuitori, oamenii colectează separat de mai bine de 30 de ani.
Marlon are 21 de ani și, de când se știe, își selectează deșeurile. Așa a învățat și nu concepe alt sistem. În bucătărie există un loc special pentru fiecare tip de gunoi.
Marlon Boehm: ”Recipientele din sticlă pe care le aruncăm, le punem aici. Sticlele care vor fi reciclate și merg înapoi la magazin, le punem în lada în care le-am cumpărat. Mai apoi, pur și simplu punem coșurile de gunoi unde ne sunt la îndemână. De exemplu, gunoiul biodegradabil merge aici, iar sub chiuvetă punem plasticul. Coșul pentru hârtie e aici.”
Deși coșurile ocupă spațiu în bucătărie, nu vede asta ca pe un lucru care să îl încurce. Pentru el e ceva firesc.
Marlon Boehm: ”Tot timpul am făcut așa. Nu o fac doar pentru că sunt obișnuit, ci pentru că așa este logic. Pentru că, de exemplu, unele deșeuri sunt mai multe, altele mai puține. Îmi ia mai mult timp să umplu coșul de hârtie, decât cel de plastic sau de biodegradabil. Deci dacă nu le-aș sorta, aș duce gunoiul constant pentru că ar fi plin.”
A învățat lecția ecologiei și de la părinți, și de la școală. Iar când s-a înscris în Consiliul Tinerilor de la Primăria orașului Regensburg, pe vremea când avea doar 16 ani, a cerut să fie instalate mai multe coșuri de gunoi pe stradă.
Marlon Boehm: ”De multe ori tinerii sunt învinovățiți pentru gunoiul din oraș, în special în zonele în care ne adunăm de obicei. Așa că mi se părea logic să le cer să pună mai multe coșuri de gunoi în acele zone.”
Locuri amenajate pentru depozitarea sticlelor
În Germania se colectează deșeurile biodegradabile, hârtia, plasticul, metalul și sticla. Majoritatea locuințelor din Regensburg au locuri amenajate în față pentru depozitarea gunoiului. Recipientele de băutură merg separat.
Marlon Boehm: ”Când scrie pe unele sticle că au un preț de 70 de cenți și scrie și SGR pe ele, de fapt plătești 95 de cenți. Dacă returnezi sticlele la orice stație SGR, adică la orice magazin de mâncare sau băutură, atunci îți primești banii înapoi.”
Maia Bondici, jurnalist Euronews: ”Și faci asta cu sticlele tale?”
Marlon Boehm: ”Da, altfel aș arunca banii.”
Ce nu returnează la magazin duce la colțul străzii. Peste tot în oraș sunt locuri amenajate pentru depozitarea sticlelor pe culori, în funcție de materialul de care sunt făcute. Există și locuri în care oamenii pot să își lase frunzele și crengile adunate din curte, din care se face compost. Plus cutii speciale pentru hainele care trebuie să ajungă la reciclare. Autoritățile au găsit soluții pentru orice tip de deșeu produs de om.
Maia Bondici, jurnalist Euronews: ”Așa arată un centru de aport voluntar în Regensburg. Locul în care oamenii pot să aducă mobilă, electrocasnice, până la uleiul pe care l-au folosit pentru gătit. Acest loc funcționează din 1985. Și România ar trebui să aibă astfel de centre, însă pe la sfârșitul lui 2026.”
Oamenii stau la rând pentru a arunca selectiv deșeurile
Spiritul ecologic e atât de puternic aici încât sunt situații în care oamenii stau la rând ca să-și arunce selectiv deșeurile.
Este gratuit să îți lași deșeurile aici. Costurile sunt acoperite prin taxele de salubrizare sau chiar de anumite companii. De exemplu, producătorii de electrocasnice au obligația să le ia înapoi și să le recicleze.
Armin Deml, directorul Centrului de aport voluntar: ”O taxă trebuie plătită doar în situația în care între deșeurile care vor fi predate există și gunoi menajer. În acest caz cetățeanul este trimis înapoi acasă cu deșeurile, să selecteze din ele gunoiul menajer, gunoi pentru care evident se plătește taxa de salubritate. Depinde foarte mult de taxa de salubritate. Dacă, de exemplu, există un container care printre alte materiale de construcții reciclabile conține tot felul de materiale care nu pot fi reciclate, materiale care ajung aici din sfera comercială, atunci se cere o taxă pe container de 3-5 Euro, în funcție de situație. Important este să nu trimitem oamenii înapoi.”
Produsele sunt sortate de angajații centrului, iar ce poate fi refolosit ajunge la piața de vechituri. Pentru locuitorii din Regensburg a devenit o obișnuință să aducă aici lucrurile de care nu mai au nevoie. Fiecare container de aici este plin la sfârșitul zilei.
Armin Deml, directorul Centrului de aport voluntar: ”Containerul de aici are, de exemplu, o capacitate de aproximativ 30 – 40 de metri cubi. Într-un weekend cu trafic intens de predare a deșeurilor acest container se umple de 3 sau 4 ori. În principiu lucrurile se derulează în felul următor, și anume: în fiecare zi trebuie să vină un camion la fața locului și să transporte containerul de aici. Aceste containere mari reprezintă minimul de care este nevoie pentru ca cetățenii orașului să poată manageria predarea deșeurilor de care vor să se debaraseze.”
În anii 80 oamenii și-au dorit mai puține gropi de gunoi, așa că a fost nevoie de implicarea autorităților.
Regina Elsner, directorul departamentului de mediu din Regensburg: ”De exemplu, prin <Ziua porților deschise>, prin participarea la diferite manifestări unde cetățenii pot pune întrebări, prin publicarea anuală a unui ziar al deșeurilor. Vi l-am adus aici. Acesta este noul calendar al deșeurilor pentru anul care urmează, acesta este calendarul deșeurilor pentru anul trecut. Acolo sunt mereu explicate lucrurile fundamentale cu privire la sortarea deșeurilor, cu noutățile care apar, se reamintește și se împrospătează mereu cunoștințele cetățenilor cu privire la ce anume trebuie făcut. Între timp am ieșit în întâmpinarea cetățenilor cu o aplicație, întrucât noi încercăm de asemenea să informăm și în variantă digitală.”
Cum a fost adoptat acest sistem
N-a fost simplu să se ajungă aici. Când nu a fost bunăvoință, a funcționat sancțiunea. Acum, dacă nu colectezi corect, nu ți se ridică gunoiul. Dacă se întâmplă de mai multe ori, următorul pas e avertismentul, apoi amenda, care poate ajunge la mii de euro. Dar nu doar asta. Dacă abandonezi deșeuri și pui în pericol natura, poți chiar să ajungi la închisoare. Mai mult, taxa de salubrizare crește cu cât deșeurile sunt mai puțin corect colectate.
Regina Elsner, directorul departamentului de mediu din Regensburg: ”Taxa de salubrizare, care se plătește de către cetățean, este în funcție de cantitatea de gunoi, pe care o produce acesta. În cazul în care cetățeanul sortează mai puțin gunoaiele, acesta are o cantitate mai mare de gunoi menajer și în consecință trebuie să plătească o taxă mai mare. La începuturile acțiunii de sortare a deșeurilor existau cetățeni implicați care mergeau la vecinul lor și le spuneau: <Uitați, așa se face sortarea deșeurilor!>”
Reciclarea nu mai este o prioritate pentru Germania. Țara nu doar că și-a atins, dar a și depășit țintele impuse de Uniunea Europeană pentru 2025, an în care toate statele membre ar trebui să aibă o rată de reciclare de 55%. În Germania este de peste 60%, iar pe termen lung, planul este să se ajungă la un stil de viață zero waste. Adică zero risipă. Asta înseamnă nu doar reciclare, ci și discernământ în privința consumului. Totuși, nemților le-a luat zeci de ani până să ajungă la acest moment. România pare să fie abia la începutul acestui proces, însă fiecare proiect pus în practică înseamnă un pas înainte spre un stil de viață mai prietenos atât cu mediul, cât și cu noi înșine.
