Majoritatea românilor nu duc o viață prietenoasă cu mediul. Anual, fiecare dintre noi aruncăm 75 de kilograme de mâncare și 11 kilograme de haine pe care nu le-am purtat nici măcar de zece ori conform Eurostat. Nu reciclăm suficient și folosim mai des mașinile decât bicicleta sau transportul în comun. Și totuși, ce am putea face pentru a avea un stil de viață mai prietenos cu mediul?
Problema risipei alimentare
Românii risipesc 2.5 milioane de tone de alimente în fiecare an. Majoritatea ajung la gropile de gunoi, unde produc un lichid toxic numit levigat. Odată intrat în sol, acesta poluează pânza freatică. Cum putem opri risipa alimentară? O soluție ar fi să nu mergem la cumpărături fără listă și fără să planificăm mesele pentru mai multe zile.
Teodora Iacob, expert de mediu Nature Talks: ”Duminică seara pot să fac o planificare pe săptămâna care urmează. Să văd în ce zile voi mânca acasă, în ce zile voi lua pachet la birou, astfel încât să cumpăr deodată pentru toată săptămâna. Dacă mă duc de șase ori la magazin într-o săptămână, sigur că voi cumpăra mai mult decât am nevoie.”
Peste 90% din risipă provine de la gospodăriile din orașe. Situația arată asemănător și în alte țări europene.
În total, locuitorii din Uniunea Europeană aruncă aproximativ 153 de milioane de tone de mâncare în fiecare an. Mai mult, aruncăm 11 kilograme de haine anual, iar în ultimii 20 de ani, producția de textile s-a dublat de la 58 de milioane de tone, la 109. Doar o mică parte din industrie produce haine din materiale reciclate.
Paul Nechita, cofondator firmă de haine sustenabile: ”Avem tricouri din bambus, din fibră de bambus, 70% fibră de bambus, 30% bumbac organic, și materialul preferat al pieței locale, bumbacul organic care este în prezent cel mai solicitat.”
Stilul de viață zero waste
Zero waste e mai degrabă un concept futuristic decât un stil de viață pentru majoritatea românilor.
Anca Tatiana Cadil, manager magazin zero waste: ”Un stil de viață zero waste înseamnă să fim mai atenți la ceea ce consumăm și mai atenți la ceea ce generăm ca și plastic de unică folosință.”
Anca are un stil de viață zero waste de aproximativ trei ani. Adică zero risipă.
Cumpără alimente la vrac și produse mai prietenoase cu mediul pe care le poate refolosi sau care nu conțin plastic. De exemplu, bețișoare de urechi din material reciclat, pastă de dinți la borcan sau deodorant la sticluță pe care o umple din nou de fiecare dată când are nevoie.
Anca Tatiana Cadil, manager magazin zero waste: ”Pornind de la alimente pe care le putem cumpăra vrac în propriile recipiente și până la produse de curățenie, produse de îngrijire personală. 1952 Practic nu mai încurajăm consumul de plastic de unică folosință prin aceste cumpărături mai conștiente și mai atente. Deci ajutăm natura.”
Transportul în comun, în locul mașinii
Bicicletele sunt esențiale într-o societate care încearcă să fie prietenoasă cu mediul. Dacă alte țări europene pun accentul pe dezvoltarea pistelor pentru bicicliști, în România avem sute de kilometri de piste, dar nu conforme.
De exemplu, în București avem doar 12 km pe care se poate circula în siguranță. La polul opus este Aradul, cu 135 de km. Dar din aceștia, doar 18 sunt conform standardelor europene. Adică nu sunt pe trotuare sau între borduri. În schimb, în București avem 7 mașini la 10 locuitori.
O soluție mai prietenoasă cu mediul ar fi să folosim transportul în comun. De exemplu, în București, pentru 1.8 milioane de locuitori avem 1.4 milioane de mașini. Doar acestea creează 60% din poluare.
Colectarea selectivă a deșeurilor
În orașele prietenoase cu mediul, colectarea selectivă a deșeurilor este foarte importantă.
Mihai Tănase, expert de mediu Harta Reciclării: ”Colectarea separată este în primul rând importantă pentru a devia de la groapa de gunoi, cantități importante de deșeuri. Și aceste deșeuri, în același timp pot fi refolosite și devin astfel resurse.”
România are cea mai mică rată de reciclare din Uniunea Europeană. Doar 11%, pe când media UE se apropie de 50%.
