Astăzi, 30 noiembrie, când începe sistemul garanție-returnare, Euronews România lansează campania ”Reciclăm să ne salvăm”, o radiografie a situației critice în care se află țara noastră în lupta cu deșeurile.
- România este ultima pe lista Uniunii Europene la capitolul reciclare, cu o rată de doar 11%.
Însă întrebarea este dacă acest sistem poate fi pus efectiv în aplicare și cum anume, sau dacă românii vor fi receptivi. România este prima țară din Europa, din punct de vedere al implementării acestui sistem. În direct la Euronews România, expertul de mediu Raul Pop a încercat să ofere aceste răspunsuri.
Cm vor aplica românii sistemul de garanție-returnare
Raul Pop, expert de mediu la Ecoteca: "Ar trebui să funcționeze așa cum este proiectat. Este un sistem în care ne punem mari speranțe. Este unul dintre puținele lucruri în care România este fruntașă la nivel european. Țări mari, precum Italia, Spania, Austria, Franța, nu au sistem de garanție-returnare, pentru că li s-a părut prea complicat de implementat.
Așadar, este și un act de curaj pentru România sau, poate, este o nevoie mai mare la noi decât în alte părți doar dacă ne uităm, de exemplu, pe malurile apelor sau pe lângă localități, unde vedem peturi aruncate în neștire sau doze de aluminiu.
Într-un orizont de timp de un an, este nevoie de un efort suplimentar pentru a recupera din natură ambalajele care deja sunt acolo."
- România generează 6 milioane de tone de deșeuri anual.
50 de bani pentru un ambalaj va primi fiecare persoană care va recicla
Raul Pop, expert de mediu al Ecoteca: "Ce este foarte important este că închidem robinetul, în sensul că ambalajele care, de acum încolo, vor valora 50 de bani, vor fi foarte râvnite de oricine ca să poată fi transformate în bani. Și ne așteptăm ca, din păduri și din ape, să dispară aceste deșeuri aruncate aiurea.
Sigur că o să fie o perioadă de tranziție, în care încă vom avea pe raft ambalaje care nu poartă semnul de returnabil, ceea ce poate fi puțin confuzant la început, însă eu sper ca magazinele să aibă inteligența să le primească, chiar dacă nu dau garanția înapoi, ca să nu fie aruncate. Mulți vor fi dezamăgiți (n.r.: dacă nu vor primi bani pe garanție), pentru că probabil nu vor acorda suficientă atenție distincției între cele două, care până la urmă, nu este decât un marcaj pe etichetă.
Pe de altă parte, noi avem nevoie de aceste ambalaje ca să le putem reintroduce în circuit, să le reciclăm și să le transformăm din nou în plastic, sticlă sau metal. Și atunci ele trebuie colectate.
Faptul că omul a venit cu acele ambalaje până la magazin nu ar trebui descurajat, ci dimpotrivă, chiar ar trebui încurajat, pentru că România, până azi, fără sistemul de garanție-returnare, avea mare nevoie să colecteze ambalajele respective. Iar acum avem un instrument în plus. Ar trebui totuși ca, aici, comerciantul, primăria, firma de salubritate să lucreze împreună, astfel încât acest ambalaj curat, care va veni de la cetățean, să poată fi preluat curat și apoi trimis spre reciclare."
România e codașă la reciclare, în UE
Având în vedere că România este codașă la reciclare, în Uniunea Europeană, întrebarea care se pune este dacă poporul este suficient de educat încât să și vrea să recicleze. Se mizează, evident, pe acea sumă de bani, care poate fi un stimulent. Cu toate acestea, rămâne de văzut cum anume va reacționa populația.
Raul Pop, expert de mediu al Ecoteca: "Probabil, în ceea ce privește formarea și educarea, niciodată nu te poți opri. Ar trebui să facem în permanență acest efort. Pe de altă parte, faptul că ambalajul valorează 50 de bani este o informație care va circula cu viteza fulgerului. Uitați-vă ce s-a întâmplat la noi, de exemplu, cu fierul vechi, nu a făcut nimeni niciun fel de educație nimărui că fierul vechi trebuie colectat și că poate fi vândut. Și totuși s-a întâmplat treaba asta peste tot.
Pe de altă parte, sunt și zone mai puțin vizibile ale acestui sistem, cum ar fi tocmai înlocuirea, pe raft, a acestor băuturi care, până acum, nu puteau fi incluse în sistem, cu altele care pot fi incluse. Aici vom vedea o oarecare diferențiere într-un timp relativ apropiat. Și nu în ultimul rând, cel mai important lucru pe care trebuie să-l vedem noi, ca cetățeni, dincolo de ceea ce vrea industria de reciclare, e să vedem că orașele și pădurile noastre sunt mai curate. Și cred că asta se va întâmpla, după o perioadă de tranziție în care trebuie să le evacuăm pe cele care sunt deja acolo.
Trebuie să se asigure că sistemul funcționează la maximum de capacitate. Asta înseamnă că niciun magazin nu trebuie să fie descurajat să preia de la populație și să returneze garanția de 50 de bani. Asta înseamnă un sistem logistic foarte, foarte capilar, să spunem.
Spunea domnul ministru al Mediului, despre 80.000 de magazine. Asta înseamnă că sunt 80.000 de locuri din care noi trebuie să recuperăm aceste materiale. Deci sistemul din spate, în care, niște oameni, cu niște camioane, în care dânșii încarcă și duc mai departe, trebuie să funcționeze ca un ceas elvețian. Probabil nu se va întâmpla din prima zi.
Din fericire, și nevoia este progresivă, pentru că mai sunt ambalaje care încă nu intră în această infrastructură de colectare și ar trebui ca lucrurile să se miște foarte repede. Un an este foarte puțin, iar noi avem foarte mult de recuperat."
Ce trebuie să știe cetățeanul privind sistemul de garanție-returnare
Raul Pop, expert de mediu al Ecoteca: "Cetățenii să fie atenți dacă ambalajele pe care le cumpără au marcajul cu ambalaj cu garanție. Dacă da, atunci să-l păstreze gol, intact, să-l ducă înapoi de unde l-au cumpărat, sau la alt magazin, astfel încât să recupereze cei 50 de bani. Sau dacă nu vor să meargă ei, să-l dea copiilor care vor merge cu 3-4 sticle și vor cumpăra o ciocolată, de exemplu.
În al doilea rând, ar fi bine să fie atenți ca magazinul la care merg să returneze ambalajele respective să le dea banii. Sau dacă nu le acceptă, să vadă ce alternativă au în apropiere. S-ar putea ca unele magazine să invoce fie lipsa de spațiu, de numerar și e bine să ai și altă variantă. Vestea bună este că magazine alimentare avem la tot pasul."
Ministrul Mediului Mircea Fechet: "Un proiect mare, în opinia mea, este acel proiect care pune întreaga țară în mișcare, un proiect mare implică toți românii și reușește să schimbe viața fiecărui român. Pentru că, cumva, acest sistem ne va uni pe toți. Și noi i-am spus hora reciclării, nu întâmplător, pentru că, într-o horă, oamenii se țin de mână. Iar sistemul pe care azi îl lansăm va face exact acest lucru. (...)
Sistemul garanție-returnare pe care îl lansăm își propune, pentru 2024, o țintă de 65%. Pentru 2025, ne propunem 80%, iar începând cu 2026, speranța noastră - și am scris-o în lege - este că acest sistem va genera o rată de olectare a acestor ambalaje de peste 90%.
În spatele fiecărui astfel de echipament, la fel cum în spatele fiecărui punct de colectare mic, de la țară, există o muncă enormă. Există o hartă virtuală care adună toate centrele de colectare, de numărare, sisteme diferite de etichetare, un sistem IT foarte complex, geolocațiile tuturor celor 80.000 de magazine din România unde vom putea aduce toate aceste recipiente, sute de angajați. Vreau să le mulțumesc românilor pentru că lasă generației urmăroare o Românie mai curată. Le mulțumesc și comercianților și producătorilor mai mici sau mai mari, care au avut multe nopți albe."
