Mașini de spălat, frigidere, aparate de cafea sau telefoane. Pe toate le înlocuim în medie o dată la patru ani, conform datelor Parlamentului European. Și asta nu doar pentru că apar modele noi în fiecare an, ci și pentru că multe dintre ele se strică mai repede decât ne-am aștepta.
Uzura planificată este un concept pe care nu îl cunoșteam în urmă cu 30 de ani. Electrocasnicele de pe vremea bunicilor erau făcute să reziste sau să poată fi reparate. Dar acum dispozitivele pe care le cumpărăm au o durată de viață mult mai scurtă. În consecință, deșeurile electronice au cea mai mare creștere în Uniunea Europeană, pentru că doar aproximativ 40% dintre ele sunt reciclate. Restul ajung la groapa de gunoi.
Ce impact au ele și cum ar trebui gestionate corect, aflăm împreună într-un nou material din campania Reciclăm să ne salvăm.
Bine ați venit în sertarul cu telefoane, cabluri și încărcătoare. Le păstrăm fie de dragul unei amintiri, fie cu gândul că poate, într-o zi, vom avea nevoie de ele. Iar între timp cumpărăm, cumpărăm, cumpărăm. În ultimii 10 ani, producția de electronice și electrocasnice aproape s-a dublat la nivelul Uniunii Europene. De la 7,6 milioane de tone în 2012, la 13,5 milioane în 2021.
Nicolae Trofin, reprezentant firmă de recondiționare a telefoanelor: Datorită faptului că produsele noi sunt împinse destul de mult în piață, atunci și noi ca și consumatori începem să aderăm la aceste principii. Iar în condițiile în care viața unui telefon este de aproximativ 2,7 ani, atâta îl folosește un utilizator, este un studiu făcut de ANCOM, mai departe acest telefon ajunge în sertarul unei persoane.
În era tehnologiei moderne, în fiecare an, în fiecare lună apar device-uri noi
Iar acestea par să se strice din ce în ce mai repede. Un lucru care a atras și atenția Comisiei Europene. Uzura planificată - adică electrocasnicele și dispozitivele pe care le cumpărăm nu mai sunt atât de rezistente cum erau cu ani în urmă. Mai mult, dincolo de valoarea sentimentală, vechile telefoane sunt un pericol pentru natură. Asta dacă nu alegem să le reciclăm. Majoritatea magazinelor primesc înapoi toate electronicele și electrocasnicele, iar unele firme private vin chiar acasă după ele. Însă există și alte soluții pentru ca aceste produse să nu ajungă să polueze. Una dintre ele e propunerea Comisiei Europene de right to repair, care e una dintre măsurile din Pactul Verde European. Scopul? Mai puține deșeuri aruncate la gunoi.
Nicolae Trofin, reprezentant firmă de recondiționare a telefoanelor: Right to repair, sau dreptul de a repara electronicele, de fapt, ce înseamnă? Este ca noi, și când spun noi vorbesc inclusiv de companii în privat, inclusiv de consumatori finali, să poată să își repare bunurile în sistem propriu. Adică eu am un telefon și mă duc să îl repar, să-i înlocuiesc o cameră, sau orice altceva. Înseamnă să pot să fac asta fără să mă duc neapărat la producător.
Vom putea să ne reparăm electronicele, chiar și atunci când au ieșit din garanție. Nu doar la producător, ci la orice firmă care oferă astfel de servicii. Asta înseamnă că toate companiile care repară electronice vor avea acces la piesele și informațiile oficiale de la producător. Conform Comisiei, acest lucru va descuraja consumerismul și va încuraja reciclarea. Adică în loc să lăsăm telefonul în sertar, sau și mai rău, să-l aruncăm la gunoi, putem să îl reparăm și să îi prelungim viața. Mai mult, Comisia speră că această măsură îi va face și pe marii producători să fie mai atenți la ce și cât aduc pe piață. Deși încă nu este o directivă în acest sens, trei antreprenori români au vrut să implementeze un sistem asemănător de reciclare a electronicelor. Oricine poate să le trimită telefonul pe care nu îl mai folosește fie pentru că este prea vechi sau stricat.
Sorin Tudor, reprezentant firmă de recondiționare a telefoanelor: Avem peste 67 de teste pe care le realizăm fiecărui telefon. Niciun telefon nu pleacă de la noi cu o sănătate a bateriei sub 85% sau peste 600 de cicluri de încărcare.
După ce este analizat, telefonul este cumpărat de la proprietar și reparat
De la ecran, cameră, microfon și până la placa de bază, totul poate fi înlocuit. La final este bun de pus din nou la vânzare.
Sorin Tudor, reprezentant firmă de recondiționare a telefoanelor: Oamenii au devenit mult mai deschiși în a reutiliza produsele. În a-și da seama că un telefon are fix aceleași specificații, chiar dacă este un model de anul trecut, chiar dacă este un model de anul acesta. Ne dăm seama în primul rând că nu folosim toate camerele telefonului, toate specificațiile telefonului.
Tot ca parte din planul Verde European, Comisia Europeană a decis că până la sfârșitul lui 2024, toate telefoanele vor avea un încărcător de tip C. La fel și laptopurile, dar cu termen până în aprilie 2026. Când vine vorba de reciclarea electronicelor și electrocasnicelor, România este codașă. Penultima, cu o rată de doar aproximativ 25%.
Mihaela Sofronea, reprezentant firma de reciclare: Noi avem o capacitate de 100.000 de tone pe an. Din păcate, noi românii suntem și foarte atașați de echipamentele electrice pe care le avem acasă, adică cu greu renunțăm la ele. Și atunci evident că nici cantitățile care ajung în fabrică nu sunt atât de ridicate. Și nu funcționăm la capacitate maximă.
La fabrica de reciclare din Buzău ajung de la frigidere, mașini de spălat, cabluri, aparate de aer condiționat, până la cele mai mici electronice.
Mihaela Sofronea, reprezentant firma de reciclare: Componentele echipamentelor sunt recuperate în proporție de 98%. Sunt tratate și reciclate. Adică tot ce înseamnă sticlă, plastic, aluminiu, cupru dintr-un frigider, de exemplu, ele o să ajungă în alte industrii. În schimb, ceea ce este substanțe periculoase, pe care noi, într-un mediu controlat le extragem și apoi le trimitem la neutralizare.
România produce aproximativ 700.000 de tone de deșeuri periculoase în fiecare an, conform Eurostat. Despre multe dintre ele nici nu știm că sunt periculoase. De exemplu, cele mai multe electrocasnice, electronice, baterii sau neoane conțin substanțe care, odată intrate în sol, poluează pânza freatică și implicit ne afectează sănătatea. De multe ori le vedem abandonate în câmp, iar în alte cazuri vedem doar asta. Prețul arderilor ilegale de deșeuri îl plătim cu sănătatea. Senzorii existenți arată doar gradul de poluare, nu și sursa ei. Iar autoritățile sunt depășite de fenomen.
Andrei Corlan, Comisarul Gărzii Naționale de Mediu: Dacă vorbim și de acele arderi ilegale de deșeuri noi mergem, avem descinderi împreună cu poliția, le confiscăm deșeurile, dar acei oameni care desfășoară acea operațiune de eliminare ilegală de deșeuri sunt cea mai joasă ramură a lanțului trofic al infracționalității de mediu unde gestionăm deșeuri. Noi avem probleme cu ceea ce intră la graniță, ceea ce trebuie să stopăm. Avem probleme cu cine îi furnizează.
O altă soluție pentru a scăpa de produsele vechi este programul Rabla Electrocasnice. E derulat în fiecare an, iar românii care se înscriu primesc vouchere cu sume cuprinse între 200 și 500 de lei ca să dea spre reciclare aparatul vechi atunci când cumpără unul nou.
