Euronews România lansează campania ”Reciclăm să ne salvăm”, o radiografie a situației critice în care se află țara noastră în lupta cu deșeurile.
Ce facem dacă un produs este făcut din mai multe tipuri de ambalaje? De exemplu, acest pahar de iaurt are și plastic și staniol.
Ideal ar fi să spălăm bine paharul înainte și să aruncăm recipientul la plastic și folia la metal.
În România, acestea se colectează împreună. Dacă paharul mai are iaurt în el, atunci și celelalte recipiente din coșul de gunoi, care trebuie să ajungă cât mai curate la reciclare.
Resturile de lactate pe care nu le-am mâncat, poate pentru că au expirat, le aruncăm la coșul rezidual.
Deși ele se descompun, nu le putem arunca în coșul cu deșeuri biodegradabile, din care se poate face compost, pentru că atrag dăunători.
România, codașă la reciclare
De astăzi, 30 noiembrie, începe să funcționze sistemul garanție returnare pentru ambalajele de sticlă, din plastic sau aluminiu pe care le cumpărăm din magazine. Vom plăti cu 50 de bani în plus pe care îi putem recupera atunci când returnăm recipientele la orice magazin.
La ora actuală, în România, sunt reciclate doar 40% dintre ambalajele puse pe piață și care ar putea fi recuperate. Ministerul Mediului își propune ca în trei ani să atingem, pentru ambalajele de băuturi, rata Germaniei. Adică 95%.
Uniunea Europeană impune o rată de reciclare a tuturor ambalajelor de 70% până în 2025.
