Alegerile prezidențiale vin cu așteptări mari la sate, dar și cu incertitudini sau indiferență. Unii alegători vor să se roage la slujba de duminică, înainte să pună ștampila pe candidatul preferat.
În cursa pentru cele 466 mandate de parlamentari au intrat peste 10.000 de persoane. Printre noii aleși nu se vor mai regăsi însă cel puțin un sfert dintre actualii deputați și senatori.
Crin Antonescu, fost președinte al PNL, a declarat că liberalii puteau să aibă „și alt candidat” la alegerile prezidențiale și a avertizat că „acum e târziu” să se mai producă schimbări, cu toate că sugerase și „alte teme de campanie”.
Datele alegerilor prezidențiale și parlamentare au fost stabilite pentru finalul acestui an. În luna iunie, alegătorii români au fost chemați la urne pentru alegerile locale și europarlamentare.
Președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, face apel ca dreapta aibă un candidat comun la prezidențiale. Să nu fragmentăm voturile pentru modernizarea României, a spus acesta la reuniunea liberalilor desfășurată ieri la Cluj-Napoca.
PSD conduce în clasamentul intenției de vot pentru alegerile parlamentare, urmat de AUR, conform sondajului INSCOP Research realizat în perioada 7-12 noiembrie 2024.
România ar fi nevoită să vină cu o altă propunere pentru postul de comisar european în cazul în care Roxana Mînzatu nu ar fi validată de Parlamentul European, în condițiile în care a fost întrebată în timpul audierilor despre locuința din Brașov pe care ar fi extins-o ilegal.
Social-democrații îi acuză pe liberali că fac un joc nedemn la Bruxelles, la audierile pentru desemnarea Roxanei Mînzatu în funcția de comisar și vicepreședinte al Comisiei Europene.
Campania electorală pare că i-a deposedat complet de inhibiții pe candidați de la prezidențiale. Pentru a convinge electoratul că sunt soluția potrivită la Palatul Cotroceni, principalii candidați par a fi dispuși să joace orice rol.
Partidele politice și-au prezentat viziunea pentru sistemul de educație, în vederea alegerilor din 1 decembrie. Unele propuneri par a fi trase la xerox, în timp ce alte formațiuni și-ar dori să readucă în școli metode din „Epoca de Aur”.
Susținut de PSD, PNL și USR, liberalul Ilie Bolojan, pare premierul tuturor. Însă fiecare încearcă să-și strângă rândurile și să demobilizeze electoratul celorlalte partide, în speranța că va dicta condițiile de creare a unui nou guvern, după prezidențiale.
Și intrarea în opoziție este o opțiune pentru liberali, pentru a evita intrarea într-o alianță cu PSD. Este mesajul transmis de vicepreședintele Robert Sighiartău, după lansarea programului de guvernare al PNL.
Referendumul, folosit de partide în funcție de interesele politice. Iar rezultatele consultărilor populare nu sunt mereu puse în aplicare, în ciuda votului clar dat de români.
Candidații la alegerile prezidențiale se străduiesc să arate că și ei sunt oameni. Mănâncă burgeri la fast food, fac poză cu animale simpatice, dau mâna cu oamenii, se prind în horă.
Lupta dintre candidații la prezidențiale se poartă și în mediul online. Cei înscriși în cursa pentru Cotroceni încearcă să atragă votanți prin tot felul de mijloace, de la postări care-i pun într-o lumină bună, până la mesaje personalizate trimise pe Messenger.
Proiectele care prevăd recalcularea pensiilor militare și a grupelor speciale de muncă ar putea fi deblocate în Parlament, după ce PSD și PNL s-au tot contrat pe marginea acestor subiecte.
Campania electorală pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale din acest an începe vineri, la ora 00:00, şi se va încheia pe data de 23 noiembrie, la ora 7:00.
PSD se află pe primul loc în intenţia de vot pentru alegerile parlamentare cu 30,2%, urmat de AUR cu 21,4%, PNL cu 13,2% şi USR cu 12,7%, conform unui sondaj de opinie INSCOP, realizat în perioada 11 - 18 octombrie.
Candidații cu șanse la alegerile prezidențiale par să vizeze mai degrabă un post la Palatul Victoria decât la Cotroceni. Cel puțin asta rezultă din programele lor politice. Dacă le analizăm promisiunile și plecăm de la premisa că le și pun în practică, ar rezulta niște premieri perfecți.
Alții au fost „resuscitați”, precum fostul premier Victor Ponta. Sunt și personaje care nu se vor regăsi pe buletinele de vot, din cauza problemelor cu legea.
