Bucuroși de oaspeți? Bucuroși! Așa îi spune gazda musafirului, în seara de An Nou. Să fii gazdă de Revelion ar trebui să fie o onoare. Doar că, adesea, asta presupune mai degrabă o porție sănătoasă de stres și, uneori, chiar de panică.
Viena este unul dintre cele mai vizitate orașe europene în perioada Crăciunului. O echipă Euronews România a vrut să afle mai multe și despre bucătăria tradițională vieneză. Iar printre cele mai alese bucate este, desigur, celebrul... rasol de vită.
Sute de lucrări de artă au fost ținta gloanțelor sau a incendierii cu napalm. La peste trei decenii de la evenimente, nici măcar Rechizitoriul Revoluției române nu a stabilit cu exactitate cine au fost cei care au distrus, în mod deliberat, capodopere din patrimoniul național.
Moș Crăciun, așa cum îl știm astăzi în România, a avut și vremuri mai grele. În Comunism, timp de peste 40 de ani, românii îl așteptau pe Moș Gerilă, o copie mai puțin fericită, de inspirație sovietică, a bătrânelului simpatic care împarte daruri.
Un lucru mai puțin știut este că, în alte vremuri, Moș Crăciun nu era atât de darnic așa cum este astăzi, pentru că, de-a lungul istoriei, el a fost asociat și cu făpturi mai puțin binevoitoare. Altfel spus, era și el un fel de Grinch.
Care a fost evoluția muzicii rock de la apariția acestui gen muzical? Sau cum arată mașinăria de minciuni în epoca rețelelor de socializare? O parte din răspunsuri le-am găsit în paginile unor cărți, la târgul de carte Gaudeamus de anul acesta. Facem chiar acum o scurtă vizită la târg.
”Te binecuvântez, iubită Românie, patria bucuriilor și durerilor mele! Frumoasă Țară care ai trăit în inima mea. Minunată Țară al cărei vis de veacuri l-am visat și eu.” Așa scria Regina Maria în anul 1933 în testamentul său spiritual pe care l-a numit ”Țării mele și Poporului meu”.
O casă țărănească, mică, sărăcăcioasă. Așa apare în dicționarul limbii române cuvântul BOJDEUCĂ. Am întâlnit acest cuvânt foarte des, în ultima perioadă, odată cu mult controversata restaurare a bojdeucii lui Ion Creangă.
O simplă vizită la muzeu poate deveni mai profitabilă decât s-ar crede. Pentru că un personaj istoric din manuale poate stârni mai multă curiozitate în cadrul unei expoziții.
Este weekendul în care mulți români, părinți și copii sărbătoresc Halloweenul. Unul dintre locurile preferate pentru acest eveniment al toamnei este Castelul Bran, un loc care îi fascinează deopotrivă pe turiștii români, dar și pe cei străini.
Les Films de Cannes este singurul eveniment cinematografic care aduce în România cele mai noi filme premiate la Cannes, dar și la alte festivaluri importante din Europa, în anul 2023: filmele care au câștigat Ursul de Aur de la Berlin și Leul de Aur de la Veneția.
Imaginează-ţi următorul scenariu: trăieşti în Cisiordania. Sau în Palestina. Sau în Israel. Eşti musulman-arab, sau eşti evreu. Ai un copil de 10, sau de 13 ani. Eşti un punct pe o hartă cu multe semne de întrebare.
Chef Oxana trăiește la Bordeaux, în Franța. De curând, a tras atenția inspectorilor Michelin, motiv pentru care aceasta a fost inclusă cu o recenzie extraordinară în faimosul Catalog. La București, a fost prezentă la un eveniment gastronomic, un omagiu adus bucătăriei sofisticate, a la francaise.
Anul acesta, cu ocazia evenimentului Timișoara Capitală europeană a Culturii, spațiul a devenit un punct de atracție pe harta artei contemporane. Zeci de artiști tineri, români, dar și străini, își expun lucrările în această clădire istorică.
La Karpatia Horse Show, ținuta vestimentară este şi ea parte din spectacolul ecvestru. Mulți aleg să respecte, cât mai fidel, eticheta unui astfel de eveniment. Pălării chic, mănuşi de dantelă, accesorii, cizme de călărie, toate sunt purtate cu eleganță şi atitudinea potrivită.
De ce nu ar exista o zi națională a ciorbei? Este o întrebare la care au dat un răspuns istorici și antropologi culinari, prezenți la un eveniment delicios și care are în centrul atenției chiar ciorba, felul de mâncare nelipsit de pe mesele celor mai mulți români.
Prima mențiune documentară a cetății Bucureștilor a fost într-un hrisov al lui Vlad Țepeș. Pe 20 septembrie 1459. De aceea, capitala sărbătorește la această dată, în fiecare an, ”Ziua Bucureștiului”. Însă, câte motive de bucurie avem cu adevărat?
Cunoscut pentru producții de succes internațional, actorul a jucat și în două filme românești. Armand Assante a vorbit cu o echipă Euronews România despre trecutul său și despre cinematografia actuală.
Un nou spațiu al artei și tehnologiei s-a deschis la București. Este, însă, un loc care, cu siguranță, le oferă vizitatorilor o experiență uimitoare. Proiecții uriașe, sunet și lumină, totul într-un spectacol fermecător.
La București, la Art Safari, a fost adusă una dintre capodoperele sculptate de Constantin Brâncuși: Sărutul. Este vorba despre prima variantă a Sărutului, realizată de Brâncuși în anul 1907, la începutul carierei sale artistice la Paris.
