Îți recomandăm să încerci și aplicația Euronews România!

România frumoasă din Timiș. Județul unde arta se îmbină cu istoria

Județul Timiș. O zonă plină de istorie și însemnătate. Vom descoperi împreună moștenirea lăsată în urmă de cei care i-au trecut pragul. Moștenire pe care o vedem în clădiri, în bucate și în obiceiuri.

Muzeul Național de Artă, locul în care găsim cei mai importanți artiști români

Însă până atunci ne bucurăm de Timișoara. Un hub cultural care găzduiește în fiecare an unele dintre cele mai importante evenimente artistice din țară.

Și tocmai din acest motiv, prima oprire a fost la Muzeul Național de Artă, locul în care găsim cei mai importanți artiști români.

Spre exemplu, colecția permanentă Corneliu Baba conține peste 90 de opere de artă și chiar obiecte personale ale artistului, de la caietele de lucru până la pensule și chiar farfuria din care mânca. Nicolae Grigorescu, Theodor Aman, Nicolae Tonitza, cu toții și-au găsit locul în sălile pictate în culori reprezentative pentru perioadele în care aceștia au creat. Albastru de Prusia, verde viridian, roșu vermilion sau mov vanilină, fiecare culoare spune povestea timpului ei.

„Arta românească este prezentată din două perspective. Ceea ce se întâmplă în Banat, sub influența multiculturală a Europei Centrale, și ceea ce se întâmplă în Țările Române, sub influența modernității franceze. Desigur cu aportul tradiției post-brâncovenești de natură constantinopolitană”, spune Filip Petcu, directorul Muzeului Național de Artă Timișoara.

Timișoara a fost, de altfel, capitala europeană a culturii în 2023, ocazie cu care a fost organizată și cea mai amplă expoziție cu lucrările lui Constantin Brâncuși. Peste 100 de opere ale artistului, multe venite din muzee sau colecții private din străinătate, au putut fi admirate timp de patru luni, la Muzeul Național de Artă din Timișoara, un muzeu care găzduiește și cea mai importantă colecție de artă europeană din țară.

Filip Petcu, directorul Muzeului Național de Artă Timișoara: „Ne aflăm în galeria de artă europeană care a fost reconfigurată în anul capitalei europene a culturii. A fost configurată într-o manieră cu totul specială. Cu o scenografie bazată pe cromatica pompeiană pe care de fapt am extras-o din cromatica sălii baroce”.

La finalul expoziției ne așteaptă însă o altă surpriză. Atelierul de restaurare, în care operele de artă sunt reînviate cu migală de specialiști. Este singurul atelier vizitabil din Europa Centrală și de Est.

Chiar lângă, se află portretul lui Ormós Zsigmond, fondatorul muzeului, care deschide și închide galeria europeană.

Muzeul Consumatorului Comunist, locul unde regăsești nostalgia copilăriei

Următoarea oprire e la Muzeul Consumatorului Comunist, tot în Timișoara. locul unde mulți dintre vizitatori își regăsesc copilăria. Mii de lucruri din vremea comunismului blochează apartamentul într-o perioadă al cărei loc este doar într-un muzeu.

„Cele mai frumoase reacții sunt zâmbetele combinate cu aerul de nostalgie, dar nu după ce a însemnat comunismul, stat la coadă și așa mai departe, cartele și toată povestea, ci cel asociat cu copilăria, cu jucăriile și cu puținele dulciuri care existau. Mă feresc să fie un muzeu al nostalgiilor din comunism, de aceea l-am și numit muzeul consumatorului comunist pentru că era foarte puțin de consumat de altfel”, a spus pentru Euronews Ovidiu Mihăiță, fondatorul Muzeului Consumatorului Comunist.

De la jucării, borcane, televizoare, poze, bibelouri, bilete și până la haine, mobilă și veselă, Ovidiu Mihăiță a reușit să strângă o colecție impresionantă de simboluri ale trecutului.

VEZI GALERIA
5 imagini

Timișoara, orașul cu amintiri pentru toată viața

Orașul de pe Bega are însă multe de oferit. Oriunde te uiți prin Timișoara, vezi locuri care merită să fie păstrate în cutia cu amintiri.

Laura Boldovici, manager de destinații OMD Timișoara: „Timișoara poate e cunoscută mai mult pentru locul acesta în care stăm, Piața Unirii, care este una din cele mai frumoase piețe din România, aș putea spune, dar Timișoara este mult mai mult. Avem cartiere istorice și avem chiar locuri în afara Timișoarei care merită văzute, bineînțeles dacă turiștii stau mai mult de o zi. Și am încercat să includem cât mai multe în această listă”.

Roxana Puriș e creator de conținut a făcut o listă cu peste 40 de locuri instagramabile din Timișoara, perfecte pentru cei care vor o poză memorabilă. Totul a pornit din dragostea ei pentru orașul în care s-a născut, dar pe care încă îl descoperă în fiecare zi.

„Găsim locații destul de cunoscute, dar asupra cărora am încercat să le oferim o altă perspectivă, un alt unghi de a le fotografia. Apoi mai găsim și locații pe care noi le numim hidden gems, care nu sunt neapărat ascunse sau foarte îndepărtate, dar pe care nu le cunoști dacă nu știi că ai nevoie să intri într-o anumită clădire sau într-o anumită curte ca să le descoperi”, ne-a spus Roxana.

Charlottenburg, singurul sat rotund din România

Dacă sunteți în zonă trebuie să mergeți în singurul sat construit în formă de cerc din România. Istoria localității Charlottenburg începe în secolul 18, când aici s-au stabilit șvabii.

„Charlottenburg a luat naștere în 1771. Viziunea lui a fost să fie un sat circular. Să ne imaginăm o plăcintă împărțită în patru în care pe fiecare bucată a plăcintei au fost puse câte opt case. Iar în descriere este așa: „Nicio casă nu e mai înaltă, nicio distanță dintre ele nu e mai mult decât un pas”, ne-a povestit Ioana Frisan, reprezentanta muzeului șvabilor care există în localitate.

Forma neobișnuită a dus inclusiv la declararea întregii localități drept monument istoric de către Ministerul Culturii. Legenda spune că a fost construit în cerc de teama animalelor sălbatice care erau în pădurile din apropiere la acea vreme.

În Charlottenburg găsim și muzeul care păstrează vie istoria și tradițiile șvabilor. Într-o casă tipic șvăbească vedem unelte, mobilă tradițională, rochii elegante și, bineînțeles, un șpaiț, adică un beci, locul în care erau depozitate băutura și mâncarea.

Tot aici avem unul dintre cele mai mari cuptoare din zonă, în jurul căruia se strângeau femeile din sat, atunci când făceau pâine pentru toată comunitatea. 20 de pâini mari încăpeau în cuptor, suficiente să acopere necesarul pentru o săptămână. Și dacă tot am vorbit de mâncare, am și gustat din bucatele tradiționale. Bucătarul Radu Toma ne-a pregătit un flaedlesuppe: ”Este o supă de pui, dar în loc de tăieței românești sau găluște, este folosită clătita tăiată fideluțe”.

În următorul episod România frumoasă din Timiș vom degusta și mai multe bunătăți.

Reporter: Maia Bondici

Imagine: Paul Melinte

Montaj: Robert Stănescu

Editor coordonator: Amalia Dascălu

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE