În județul Brașov, la aproximativ 1.200 de metri altitudine, am găsit locul care poate câștiga fără probleme trofeul fericirii în natură. Satul Șirnea. Aer curat, liniște, un bulz sau cârnați de casă sfârâind în tigaia de pe vatră, natură care copleșește prin frumusețe.
De aici începem o nouă călătorie prin România frumoasă, o călătorie în care vizităm și satul care a fost inspirație pentru pictorul Ștefan Câlția, dar ajungem și în una dintre cele mai reprezentative monumente de arhitectură gotică din țară, Biserica Neagră. Iar la final, vă facem cunoștință cu singurii pinguini din România.
Satul unde s-a inventat fericirea
V-ați întrebat vreodată cine a inventat fericirea? În satul Șirnea, comuna Fundata, au inventat-o oamenii și natura. Care și-au dat mâna și au creat un loc... de unde nu mai vrei să pleci. Prima noastră gazdă a fost Irina, la o cabană care se transformă în ”acasă” pentru oricine îi trece pragul.
Irina Pințoi, antreprenor, proprietar cabană: ”Am văzut dealul, am văzut oițele care treceau pe deal, am văzut transhumanța la ea acasă și am zis ok, aici miroase a copilărie. Este special prin oamenii care fac parte din sat, prin bunătatea lor, prin ospitalitatea lor, prin faptul că se bucură de fiecare oaspete care le dă bună ziua, fiecare turist care trece pe stradă, și îi salută și le face cu mâna. Asta cred că e special. Am o vorbă: e ca și cum Dumnezeu din Cer a aruncat așa pe dealuri casele, sunt foarte răsfirate”.
Oamenii de aici au grijă să vă întâmpine și cu tot felul de bunătăți făcute din produse locale.
Irina Pințoi, antreprenor, proprietar cabană: ”Avem mare noroc să avem lângă noi două doamne care încântă oaspeții cu bucate care mai de care mai alese. Avem la 500 de metri de noi o stână, o stână autentică, la care urcă văcuțele și oile primăvara și pleacă la început de iarnă, atunci când vine prima zăpadă și nu mai au ce să pască, și atunci, normal, majoritatea produselor de pe dealuri sunt de origine animală să spunem, avem brânzeturi, brânza de burduf și avem nelipsita carne la garniță”.
Facem noi ce facem, dar tot la mâncare ajungem.
Alida Mocanu, jurnalistă Euronews: ”Pentru că ni s-a promis un bulz zdravăn pregătit ca aici, în satul Șirnea, încercăm să ne facem poftă de mâncare. Doar că, într-adevăr, trebuie să te pricepi să tai lemne. Eu nu cred că mă pricep”.
Brânză bună, în burduf de brad
Până să mâncăm faimosul bulz, a fost musai să vedem cum se face brânza din el. Am pornit spre o gospodărie din sat. Una specială, unde gazdele pregătesc acel faimos burduf... din coajă de brad, specific Brașovului.
Alida Mocanu, jurnalistă Euronews: ”Se vede că mergem la o gospodină ca la carte, pentru că iată! Sunt ferm convinsă că aici se gătesc de obicei bunătăți. Mergem la doamna Geta!”.
Tușa Geta, cum i se spune în sat, este o gospodină de toată isprava. În beciul casei, unde ne-a poftit și pe noi, are o adevărată comoară culinară, pregătită chiar de ea. Inclusiv brânza de burduf, făcută din caș, care se ține la dospit în buduroi, cam douăsprezece zile.
Alida: Este coajă de brad, da? Pe care o coaseți dumneavoastră. Și ce se întâmplă după?
Tușa Geta: Și apoi punem burduful să prindă aroma de brad.
Alida: Exact! De brad, că ăsta e secretul.
Iar bulzul de care v-am tot zis mai sus n-are nevoie de prea multe comentarii. Am asigurat-o pe tușa Geta că și-a câștigat locul în inima noastră și am coborât în sat.
În Șirnea, turismul e moștenire de familie
Ne aștepta acolo Radu Frunteș, fiul lui Nicolae Frunteș, profesorul de biologie care, în anii 60-70, a demarat un proiect de promovare turistică, în urma căruia Șirnea a devenit primul sat declarat de interes turistic din România. Profesor de sport, Radu Frunteș n-a continuat doar tradiția apostolatului, ci și pe cea a promovării turistice. În muzeul pe care l-a înființat în sat, oricât de straniu ar putea să pară, există făclia care a purtat focul la Jocurile Olimpice de la Munchen, din 1972. Suntem, de fapt, în Muzeul etnografic, olimpic și de artă contemporană din Șirnea. Iar Radu Frunteș ne-a întâmpinat cântându-ne la fluier. Măiestria domnului Frunteș nu se oprește aici. Tot el are grijă ca, în fiecare an, în sat să aibă loc celebrarea zilei mondiale olimpice.
Radu Frunteș, profesor de sport, fondatorul muzeului etnografic Șirnea: ”În 1975, Comitetul Internațional Olimpic de la Lausanne a lansat pentru toată lumea ca ziua de 23 iunie să fie celebrată ca zi mondială olimpică. Sunt 206 țări în structura Comitetului Olimpic Internațional și, cu această ocazie, a fost pus în joc și un trofeu pe tema: Sport și responsabilitate socială. Acest trofeu a fost oferit României în 2011, pentru ceea ce se întâmplă la Șirnea, de peste 30 de ani, atunci”.
Șona, satul albastru ultramarin
Am avut parte de vreme frumoasă, cu soare și un cer albastru splendid. Și nu vorbim întâmplător despre albastru. Pentru că următoarea oprire este în satul Șona, unde albastrul ultramarin este în sine...o poveste.
Alida Mocanu, jurnalistă Euronews: ”De ce să veniți în satul Șona: este dimineață, se aud doar păsările, dacă îi cunoașteți lucrările pictorului Ștefan Câlția, o să înțelegeți de unde și-a luat inspirația”.
Aici, în Țara Făgărașului, este satul unde a copilărit pictorul Ștefan Câlția și locul care l-a inspirat de-a lungul timpului. Și tot aici, la Șona, specialiști în patrimoniu, dar și voluntari, au început un proiect de restaurare a caselor tradiționale. Asociația Monumentum readuce la viață frumusețea caselor de altădată, prin restaurări „sănătoase”, care păstrează identitatea culturală a locului.
Alida Mocanu, jurnalistă Euronews: ”Sunt foarte mulți săteni de aici care spun că atunci când încearcă să scrijelească pereții caselor, sub multe straturi, găsesc acel albastru al zonei.
Uite! Exact ce spuneam! Dacă sunt scrijeliți pereții, se vede acel albastru despre care vorbeam. Uite! Sunt foarte mulți voluntari care lucrează și care vin vara, aici, la Șona și încearcă să aducă acea patina a timpului pentru aceste superbe case”.
Biserica Neagră, grandios edificiu construit în aproape o sută de ani
Lăsăm Șona în urmă și pornim spre Brașov, pentru a vizita unul dintre cele mai reprezentative monumente de arhitectură gotică din România: Biserica Neagră, unde ne-a fost ghid Frank-Thomas Ziegler. Edificiul datează din secolele XIV-XV. Are o lungime de 89 de metri, ceea ce, la momentul finalizării, i-a adus titlul de „Cea mai mare biserică dintre Viena și Constantinopol”.
Dr. Frank-Thomas Ziegler, responsabil comunicare Biserica Neagră Brașov: ”Pentru noi este foarte important ca vizitatorul care intră și caută poate doar unele informații de bază, să iasă totuși cu o experiență care îl inspiră. Să nu fie doar bifat un lucru, care trebuie văzut, ci să iasă cu o experiență și să fi înțeles ce a văzut aici”.
Biserica Neagră este centrul spiritual al comunității săsești din Brașov. Construcția acestui grandios edificiu a început în 1383 și a durat aproape 100 de ani.
Dr. Frank-Thomas Ziegler, responsabil comunicare Biserica Neagră Brașov: ”Sașii au ajuns aici, la poalele Tâmpei, în secolul XIII, foarte probabil. Și au început să construiască în jurul unei mănăstiri o comunitate. Asta a fost înainte să fie Cavalerii Teutoni în Țara Bârsei. Și această comunitate a crescut”.
În aprilie 1689, un incendiu a distrus o mare parte din oraș, inclusiv biserica. Pereții prăbușiți sub cenușă au devenit negri. De atunci și numele Bisericii Negre.
Dr. Frank-Thomas Ziegler, responsabil comunicare Biserica Neagră Brașov: ”Primul lucru care a început să ia foc a fost de fapt șarpanta, care s-a prăbușit în interiorul bisericii și acolo a cauzat multe deteriorări și distrugeri”.
Ultimul nostru popas în Brașov a fost și cel mai drăgălaș. Am mers la Zoo, unde am văzut nouă pinguini Humboldt. Este pentru prima dată când astfel de specii de animale marine sunt aduse în România. Noi i-am găsit în perioada de acomodare la noile condiții. Cu aceste imagini simpatice, ne luăm la revedere, dar pentru moment. Ne revedem într-o nouă călătorie prin România frumoasă!
editor coordonator: Amalia Dascălu
jurnalistă Euronews: Alida Mocanu
operator imagine: Elena Cosma
montaj video: Cosmin Buță
