Călătoria prin România frumoasă ne duce astăzi într-un județ pe care îl găsiți mai rar pe hărțile turistice.
Fără munte și fără mare, Botoșani a scos capul în lume prin oamenii de cultură pe care i-a dat și pe care îi vezi la toate intrările în județ: Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, Ștefan Luchian și George Enescu. În satul natal al celui din urmă am făcut primul popas.
”Bună ziua!
Bine ați venit acasă la Enescu, la Casa Memorială George Enescu din Liveni, locul în care acum 143 de ani s-a născut marele nostru George Enescu”.
Casa Memorială George Enescu, un univers al muzicii
Comuna poartă acum numele marelui compozitor, iar casa e un univers al muzicii. Aici a ascultat copilul George Enescu primele note muzicale, de la tatăl care cânta la vioară și mama care cânta la chitară.
Lidia Alexie, muzeograf: „Așa încât George Enescu a avut de unde să moștenească acest talent pe care părinții i l-au simțit din fragedă copilărie și l-au susținut în devenirea lui de mai târziu”.
Drumul lui George Enescu în lumea muzicii a început în această casă cu cerdac din lemn, ca apoi să ajungă pe marile scene ale lumii.
Lidia Alexie, muzeograf: „Și-a început studiile la o vârsta fragedă, la șapte ani. A studiat la Viena, a terminat cu brio studiile acolo și a continuat mai departe la Paris, acolo unde și-a definitivat studiile muzicale și își începe activitatea artistică de la Paris. Susține concerte în întreaga lume”.
Locul unde a copilărit Mihai Eminescu
De la muzică, la poezie. Iar pașii ne duc către Ipotești, locul unde a copilărit Mihai Eminescu și care, indiferent pe unde a ajuns în viață, i-a rămas mereu ”acasă”.
Magda Atănăsoie, muzeograf Memorialul Ipotești: „În curtea Memorialului Ipotești, putem identifica câteva obiecte care au aparținut familiei, obiecte care se găseau în casa veche a familiei Eminovici”.
Cum ar fi biroul tatălui lui Mihai Eminescu, călimara și cufărul pentru documentele importante. Familia Eminovici s-a mutat la Ipotești definitiv pe când poetul avea aproximativ cinci ani. A locuit aici până la 9 ani, când a plecat la studii la Cernăuți.
Magda Atănăsoie, muzeograf Memorialul Ipotești: „Să simți atmosfera aici, la Ipotești, e suficient sa te așezi undeva în curtea casei memoriale și să admiri ceea ce ne înconjoară. Este imposibil să nu asociezi elementele din prezent cu cele pe care le-a văzut Eminescu sau le-a trăit aici, la Ipotești”.
Aproape 30 de mii de turiști au vizitat Memorialul Ipotești numai în 2023.
Vlad, turist: „Este locul de unde a plecat cea mai nobilă poezie din țară. Și este o emblemă a României, Eminescu. Și va fi. Cine știe pe Eminescu cunoaște România”.
Întreg municipiul Botoșani se confundă cu numele lui Eminescu
Însă Eminescu nu este doar la Ipotești. Întreg municipiul Botoșani se confundă cu numele poetului. Pe străzi găsim cele 98 de strofe ale Luceafărului. În Centrul Vechi e Biserica Uspenia, locul unde a fost botezat Eminescu. Cel mai mare parc din oraș îi poartă numele, la fel și unul dintre cele mai bune licee de acolo, cel mai mare bulevard, biblioteca județeană sau teatrul.
Lăsăm în urmă orașul și mergem pe drumul mănăstirilor, un traseu reabilitat și introdus în circuitul turistic național în 2023.
Carmen Ciocan, jurnalistă Euronews: „Suntem pe Drumul Mănăstirilor din județul Botoșani, un drum șerpuit care se întinde pe 13 kilometri. Primul popas este Mănăstirea Vorona, haideți să o descoperim împreună!”.
Maica Evghenia, Mănăstirea Vorona: „Din 1600 a fost prima biserică. Se mai păstrează sfânta masă acolo unde este Sfânta Cruce. Și în 1790 e Biserica cu Adormirea Maicii Domnului, 1835 cu Nașterea Maicii Domnului, Clopotnița și Sfântul Ierarh Nicolae”.
Mănăstirea Sihăstria Voronei
La patru kilometri distanță e Mănăstirea Sihăstria Voronei, unde, cândva, pădurea ajungea până la ușa bisericii.
Preotul Matei, Mănăstirea Sihăstria Voronei: „A fost construită biserica în stil de navă, dorind să sugereze că rolul creștinilor care intră să se roage este a zbura spre Cer”.
Și pentru că ne era în drum, ne-am oprit puțin și în una dintre cele mai cunoscute comune din țară. Copălău, localitatea care și-a făcut un brand din...usturoi.
Carmen Ciocan, jurnalistă Euronews: „Suntem în țara usturoiului așa că nu aveam cum să nu ne așezăm aici, lângă dumneavoastră, pe o băncuță și să ne arătați cum se împletește atât de frumos usturoiul, cel pe care îl tot vedem la fiecare curte de aici din Copălău”.
Țara usturoiului
Mihaela Mătrăscu, producător usturoi: „Este un usturoi foarte bun, are o aromă specifică zonei noastre, din comuna Copălău că e din neam în neam, din tradiție în tradiție. Pământul e de așa natură care se poate produce usturoiul”.
Și dacă tot am vorbit de mâncare, ni s-a cam făcut foame, așa că ne-am oprit la masă în orașul...Flămânzi. În locul în care a izbucnit Răscoala țărănească de la 1907, am învățat cum se face sărbușca.
Sorin Țapu, bucătar: „Este un produs folosit atât pe timp de pace, cât și război, foarte rapid, de țăranii noștri din Moldova: legume, cartofi, zer de oaie, se poate folosi de capră și de vacă. Pătrunjel, mărar, ceapă, sare și foc.
Specială o face zerul.
Simplu și rapid de făcut, dar și mai rapid de mâncat, la cât de bună e.
Discuție reporter - Sorin Țapu, bucătar:
„Introducem zerul.
Acum lăsăm să fiarbă zerul, puțin ulei de măsline și sărbușca e gata.
Miroase foarte, foarte bine. Și acum să vedem și cum este la gust.
Asta e ciorba flămânzanului, sărbușca. Motto-ul din Flămânzi e ”pleci sătul”.
Ceea ce am făcut și noi. Și ne-a prins bine pe drumul spre biserica unică din Hilișeu-Crișan.
Iulian Barabasa, preot: „Legendele locului spun faptul că această biserică este construită pe ruinele unui fost schit de măicuțe, care apărau zona cu arcul în mână împotriva invaziilor tătărăști și hune”.
Biserica unică din Hilișeu-Crișan
Lăcașul de lemn a fost construit în 1802, la dorința boierului Vasile Curt. Inițial doar ortodoxă, biserica a primit și elemente specifice arhitecturii catolice.
Iulian Barabasa, preot: „Unicitatea locului este data de aceasta alăturare orthodox-barocă, modul în care a fost construită biserica în stil ortodox, iar clopotnița și zidul de incintă cu cei 12 apostoli și Mântuitorul Iisus Hristos în stil baroc”.
Cu sufletul împăcat de liniște și frumos am făcut un ultim popas în comuna Ibănești, la 20 de kilometri de Hilișeu, la Ileana Țîrliman, meșter popular și tezaur uman viu UNESCO.
Carmen Ciocan, jurnalistă Euronews: „Suntem într-o casă veche de mai bine de o sută de ani, o casă făcută din lut și chiar aici, la intrare, începe efectiv munca meșterilor populari. Ne spuneți ce faceți acum”.
Ileana Țîrliman, meșter popular, tezaur uman viu UNESCO: „Acum dăm pe urzitori ața ca să putem merge la stative să facem celelalte proceduri: de dat prin iță și pornim lucrarea ce avem acolo. Catrință, trăistuță. De toate facem”.
Casa, formată din două încăperi și un hol, a fost a socrilor, iar acum e muzeul satului. În camera din stânga sunt stativele.
Discuție reporter - Ileana Țîrliman, meșter popular, tezaur uman viu UNESCO:
„Acum la ce lucrați?
Acum la niște trăistuțe.
E sfânt lucrul făcut de mână. Care îi e drag să facă cămașă și să împletească, să coasă, să facă ceva.
Nu degeaba mi-am luat și eu astăzi ia.
Să o purtați cu sfințenie și să o păstrați, să rămână peste veacuri”.
Județul ar merita mai multă promovare turistică decât are acum
Ne-am bucurat de locuri și, mai ales de oameni, așa că ne luăm rămas bun de la Botoșani, convinși că încă am mai fi avut multe de văzut și de făcut în județul care ar merita mai multă promovare turistică decât are acum.
Reporter: Carmen Ciocan
Imagine: Adrian Ghiță
Editor montaj: Robert Stănescu
Editor coordonator: Amalia Dascălu
