Mergem astăzi într-o călătorie puțin altfel. Urmărim Drumul Vinului în județul Prahova. „Să ȘTII să bei vin este... o adevărată știință”. Așa a scris un filozof. Dar să produci un vin excelent este o știință... și mai mare. Dar și o artă. Dacă natura și soarele ajută, iar podgoriile oferă strugurii perfecți, vorbim deja despre povești de succes îmbuteliat. Tocmai de aceea, într-o nouă călătorie România Frumoasă, am pornit către kilometrul zero al podgoriilor din cel mai însorit ținut al Munteniei: Dealu Mare.
Drumul Vinului, ținut în viață de antreprenori
Alida Mocanu, jurnalistă Euronews: „Mii de hectare de viță de vie, crame celebre, conace istorice și sute de ani de tradiție a vinului. Pornim în călătorie pe Drumul Vinului, în județul Prahova”.
În România, enoturismul, adică turismul viticol sau vizita la cramă, e încă departe de a fi exploatat așa cum ar merita. România Frumoasă este și țara vinului foarte bun. Pe care statul nu știe încă să-l promoveze. Indicatoarele de pe Drumul Vinului au ruginit și oricum nu știe nimeni de ele. Dar nu e totul pierdut. Există și oameni care, cu dăruire și talent, care au transformat enoturismul în excelență.
Suntem la Ceptura, într-un loc cu atât mai special cu cât în urmă cu peste 30 de ani, un francez, conte cu origini corsicane, Guy Tyrel de Poix, înființa aici prima societate privată din domeniul vinului, din România. Astfel începea o afacere de familie care, de fapt, a creat un reper pentru industria vinului românesc. După dispariția Contelui, soția și copiii săi au purtat mai departe tradiția.
Mihaela Tyrel De Poix, CEO cramă și companie de vin: „Guy a venit cu dorința de a ne transmite dragostea lui pentru vin, tradiția în care el a fost crescut, și de a ajuta vinurile românești în destinul lor care este evident. Și, pentru el, a fost evident de la bun început, și anume să devină o prezență stabilă pe harta vinurilor europene și mondiale”.
Contele Guy de Poix a adus cu sine în România arta vinului din domeniile corsicane Peraldi, dar și experiența familiei sale, proprietară a celebrei șampanii Piper-Heidsieck. Și tot Guy de Poix a creat, aici la Ceptura, primul Rosé sec românesc.
Mihaela Tyrel De Poix, CEO cramă și companie de vin: „În ’95, în România, singurul Rosé era Busuioaca de Bohotin, care era un Rosé parfumat, foarte bun, dar cu zahăr destul de mult. Guy venea dintr-o cultură a vinurilor seci, unde Rosé-ul trebuia să fie un vin ușor, sec obligatoriu, era vinul lui de piscină. Și atunci, repede repede repede, cred că am făcut vreo 2000 de litri de Rosé”.
Vinuri Cuvée rafinate, eleganța vinului baricat, păstrat în faimoasele baricuri, adică butoaiele din lemn de stejar, dar și tehnici mai noi, folosite pentru a obține esențe fructate, sunt o parte din povestea acestui loc. În fapt, turismul viticol există, dar asta doar pentru că oamenii își iubesc munca și vor să se bucure și alții de ce fac ei. E drept că le-ar prinde bine și niște ajutor de la autorități.
Mihaela Tyrel De Poix, CEO cramă și companie de vin: „Prima dată când am auzit de Drumul Vinului, am pus o întrebare un pic nedelicată și am spus: Unde e drumul? Că vinurile erau, dar nu vedeam drumul. Vinul este un produs emblematic și care ar trebui să fie pus pe lista produselor de prioritate națională, așa cum este în toate țările producătoare de vinuri din jurul nostru”.
Mâncare tradițională, lux în farfurie
Există o vorbă: esențele tari se țin în sticluțe mici. De aceea nu ne-am mirat când am descoperit un foarte elegant preparat tradițional românesc, la restaurantul unui domeniu...în toată regula.
Alida Mocanu, jurnalistă Euronews: „Piesa de rezistență este acest bulz, care arată foarte arhitectural și are și un conținut interesant.”
Suntem la un conac cu arhitectură neoromânească, iar o vizită aici înseamnă și respectul față de natură. Pentru că turiștii sunt aduși cu un microbuz electric.
Marian Dorin Șerban, manager comunicare complex turistic Prahova: „Povestea conacului e seculară, sărbătorește aniversarea de 100 de ani anul acesta, deci vorbim despre un element de arhitectură clasică, neoromânească, ceva ce dăinuie și care creează în continuare povești de excelență”.
Într-un astfel de loc select, meniul pentru vizitatori poate fi cu siguranță numit: „bucătărie de înaltă clasă”. Am intrat pe domeniul lui Chef Nico Lontras!
Nico Lontras, chef bucătar restaurant: „Faptul că noi suntem într-o zonă de terroir (n.red. – zonă viticolă), și suntem înconjurați de sute de hectare de viță de vie, lanuri de lavandă, căprioare care aleargă pe dealuri, iepuri și tot așa, grădina noastră, livada noastră, cumva conturează modul în care am gândit meniul. Eu nu fac meniul în bucătărie, eu fac meniul stând la masă, uitându-mă în jurul meu, uitându-mă la cei care ne calcă pragul, uitându-mă la spațiul pe care îl avem și la cum putem fi expresivi în acest context”.
Alida Mocanu, jurnalistă Euronews: „Aici este un sorbet de țuică. O rețetă specială a chefului bucătar de aici și avem un pahar de vin roșu pentru că acesta va însoți vrăbioara de miel”.
Chef Nico Lontras are un palmares în gastronomie, la nivel internațional. A călătorit mult și s-a întors în România, aici în zona Dealu Mare, unde le oferă turiștilor fericire în farfurie.
Nico Lontras, chef bucătar restaurant: „Asta înseamnă că am luat preparate pe care noi toți le recunoaștem: bulz, sarmale, țuică, vin, pentru că suntem înconjurați de 130 de hectare de viță de vie, normal că vinul trebuie să se regăsească în meniu. Și le-am făcut sub toate formele: înghețată de vin, jeleu de vin, o să le regăsiți în preparat, sosuri cu vin, sub toate formele, reducții de vin, inclusiv chipsuri de vin facem”.
După aperitive cu jumări de rață, sos de vin, icre de somon, pălămidă și chipsuri cu tapioka, am ajuns... la desert!
Nico Lontras, chef bucătar restaurant: „Ne-am conectat la cătină, fructe de pădure, trufe din pădure, înghețată cu trufe, și le-am pus pe toate într-un fel, într-o farfurie, mai destructurată, dar care reprezintă pădurea”.
Crama din Mocești, locul în care muzica se îmbină cu pictura și cu vinul bun
Ce legătură există între vinul bun, muzică și arta vizuală? Toate legăturile din lume, cel puțin în satul Mocești, județul Prahova. O degustare de vinuri aici te poate face să te simți ca în Toscana. Crama are și o pensiune pentru turiști. A fost ideea cofondatorului companiei de vin, muzician de profesie și care a fost inspirat de călătoriile pe care le-a făcut prin toate colțurile lumii.
Marcel Pascu, cofondator cramă și companie de vin: „Eu, născându-mă la sat, am rămas cu această nostalgie a ciripitului de păsărele, a răsăritului, a apusului, a câmpului, a dealurilor aici și atunci, rămânând la vatră cum se spune, în București, am zis că nu prea rezonez eu cu viața tumultoasă din București și-mi trebuie undeva unde să mă retrag spre pensionare, ca să zic așa. Ne-am îndrăgostit imediat de peisaj, e relativ aproape de București. Și de aici, pasul cu via și cu crama, a urmat unul după altul”.
Un lucru mai puțin știut e că viile din zonă se află pe paralela 45. Ceea ce vine la pachet cu un avantaj: stresul termic, provocat de diferența de temperatură dintre noapte și zi, care îi conferă strugurelui multiple arome. Pentru enologi, este ca o baghetă magică.
Alida Mocanu, jurnalistă Euronews: „Regina acestor podgorii este Feteasca Neagră, cunoscută pentru culoarea sa rubiniu închis, pentru gustul ușor picant, dar și pentru aromele de fructe de pădure roșii”.
Marcel Pascu, cofondator cramă și companie de vin: „Părerea mea, și nu numai a mea, este că Feteasca Neagră este cel mai reprezentativ soi al nostru, pentru că este particular, ca soi, nu se aseamănă cu niciun soi, îl recunoști din toate soiurile roșii. Și, repet, cred că poate să stea oricând lângă orice soi din lume și este apreciat”.
Dar fie strugurii cât de buni și vinul asemenea, festinul bahic trebuie dublat de grija față de cei care îți trec pragul cramei.
Marcel Pascu, cofondator cramă și companie de vin: „Ne-am inspirat cu enoturismul din țările care îl practică de foarte mult timp. Poate în Toscana, Italia, sau poate în Bordeaux, în Franța, și am simțit nevoia să dezvoltăm și această latură de enoturism, de cazare. Omul dacă bea un pahar de vin, se simte bine, ar vrea să rămână acolo peste noapte și a doua zi s-o ia de la capăt, ca să zic așa”.
Oamenii și istoriile lor dau sens, gust și savoare călătoriilor noastre. Iar pe Drumul Vinului din Prahova, oamenii scriu cele mai frumoase pagini de turism și brand de țară. Vinul românesc este o poveste care merită să fie mai mult decât un proiect uitat într-un sertar. Fiți călători și consumați vin cu moderație!
Editor coordonator: Amalia Dascălu
Jurnalistă Euronews: Alida Mocanu
Operatori imagine: Elena Cosma/Răzvan Nicolescu
Montaj video: Cosmin Buță
