După ce am văzut bisericile fortificate și moștenirea sașilor și a armenilor în primul episod, ne-am întors în Sibiu, pentru că mai aveam multe de vizitat. Și prima dată ne-am oprit la Muzeul Astra, aici unde găsim o Românie în miniatură.
Lucian Robu, Directorul Muzeului Astra: „Avem de pildă în stânga noastră o casă de secol 19 din Poiana Sibiului cu o remarcabilă coloristică. Avem în dreapta mea Maramureșul, cu Săpânța. Am reușit chiar în ultimii ani să replicăm câteva dintre crucile din Cimitirul Vesel de la Săpânța. Avem, de asemenea, rămânând în această zonă de Mărginime a Sibiului, două gospodării care spun povestea zonei Tilișca și Săliștea Sibiului, Capitala Mărginimii, așa cum este ea cunoscută.”
Aproape 500.000 de turiști vizitează muzeul Astra în fiecare an
De la case tradiționale sau monumente care ne poartă înapoi în timp, până la cea mai variată colecție de mori din Europa sau construcții ingenioase aduse din toată țara, pe toate le găsim în inima Sibiului.
Lucian Robu, Directorul Muzeului Astra: „Morile cu pivot care se mișcau 360 de grade în jurul unui pivot central pe care o să-l vedeți în interiorul morii prin intermediul acestui proțap acționat de acest troliu. Practic, în funcție de bătaia vântului, pentru a capta cât mai bine energia eoliană și, bineînțeles, pentru a avea un proces de măcinat cât mai lung, morarul, meșterul, știa să miște corpul morii gradual în funcție de intensitatea vântului.”
Drumul ne poartă apoi spre Mărginimea Sibiului, unde fiecare casă pare o filă de istorie. Cele patru cătune răsfirate pe șapte kilometri de munte din Râu Sadului se află între masivul Lotru și Cindrel, cea mai tânără așezare din zonă, înființată prin anii 1700. De aici pornesc mai multe trasee de drumeție, fiecare cu propriile atracții.
Râu Sadului, cea mai tânără așezare, a fost înființată în anii 1700
Cristian Cismaru, Fondator Asociația My Transylvania: „Majoritatea urcă în Cindrel, dar există și trei trasee tematice, acolo unde vrem să scoatem în față resursele locale. Există un traseu al colibelor, o potecă a fânului, pe care suntem noi azi, și o potecă a brânzei, care e în următorul cătun, în Beberani.”
Istoria locului e încă vie datorită voluntarilor și oamenilor de acolo. Multe dintre căsuțele sau șurile cu fân au rămas în picioare pentru că au fost reparate de ei. Pentru turiști există însă și variante de cazare unde tradiția se împletește cu modernul.
Cristian Cismaru, Fondator Asociația My Transylvania: „Asta e husa care e umplută cu fân. Și puteți să o mirosiți, să vedeți ce tare miroase încă. Miroase efectiv a ceai. Acesta e patul gândit să fie umplut cu fân de aici din Grui. Și o dată pe an îl umplem înapoi ca să miroasă bine și să fie un miros proaspăt.”
Reporter: E comod de dormit pe el?
Cristian Cismaru, Fondator Asociația My Transylvania: „Da. Dacă îl ții mai mult de un an se întărește, dar noi îl schimbăm la fiecare an.”
Picnic în vârful muntelui, în Mărginimea Sibiului
Ne continuăm drumul la pas prin Mărginimea Sibiului. Unii musafiri au simțit că următoarea vizită este foarte importantă, așa că s-au alăturat drumeției. Peste deal am întâlnit-o pe doamna Maria.
Reporter: „Bună ziua!”
Maria Hoadrea, localnică: „Bună ziua! Bine ați venit la noi!”
Reporter: „Bine v-am găsit! Ce ați pregătit aici bun?”
Maria Hoadrea, localnică: „Am pregătit bunătățile de aici din zona noastră. Să începem așa. Avem o brânză proaspătă.”
Reporter: Pot s-o gust?
Maria Hoadrea, localnică: „Da. Puteți s-o gustați.”
Reporter: „De care este?”
Maria Hoadrea, localnică: „Ia vedeți! Gustați!”
Reporter: „De oaie?”
Maria Hoadrea, localnică: „Da. Avem cârnați de la noi din gospodărie. Avem slănină din porcii noștri din gospodărie. Avem o tocăniță cu costiță de purcel. Avem acritură. Toate sunt de la noi din gospodărie.”
Reporter: „Și dumneavoastră le-ați făcut?”
Maria Hoadrea, localnică: „Da, bineînțeles. Varza de la noi din grădină, roșiile de la noi din grădină, că avem un mic solar. Ca pentru început trebuie să gustăm un pic de afinată. Afinată adusă de sus de la munte.”
Reporter: „Tot de dumneavoastră făcută.”
Maria Hoadrea, localnică: „Da, bineînțeles.”
Reporter: „Sănătate!”
Maria Hoadrea, localnică: „Doamne ajută! O guriță doar. Bineînțeles, când mâncăm, atunci încă o dată.”
Reporter: „Doamne, ce bună-i!”
Aici, în zonă, e musai ca afinata să fie pe orice masă. După ce ne-am încălzit, ne-am suflecat mânecile și ne-am făcut și noi utili.
Reporter: „Ajunge sau mai punem?”
Doamna Maria, localnică: „După gust. Stai să vedem! Mai pune!”
Așa sunt așteptați turiștii aici în Râu Sadului, cu un picnic în vârful muntelui. Iar dacă deja ne-am bucurat de masă, acum mergem să aflăm poveștile pe care le ascund casele vechi de sute de ani din sat.
Meșteșugurile locale au reînviat în Râu Sadului
Maia Bondici, jurnalistă Euronews: „Aceasta este una din cele două căsuțe care au fost deja restaurate în Râu Sadului. Ușile, geamurile și bârnele sunt cele originale, au fost doar șlefuite și revopsite cu culoarea originală. În schimb podelele sunt noi, însă păstrează aspectul lemnului pe care îl avea căsuța în urmă cu aproximativ 130 de ani.”
Daniel Minea, primarul din Râu Sadului: „Intenția noastră este să reînviem un pic tradițiile astea meșteșugărești, ale noastre, ale localnicilor, printre care se află și dulgheritul sau prelucratul lemnului și am găsit în sat oameni care știu să mai facă șindrilă sau draniță, cum se spune în altă parte.”
Lăsăm tradiția în urmă și mergem să ne bucurăm de natura spectaculoasă a județului Sibiu.
Maia Bondici, jurnalistă Euronews: „Suntem la cota 1234 în Munții Făgăraș. De aici pornesc traseele care ne duc până la Bâlea Lac și Bâlea Cascadă.”
Radu Cristea, șeful Ocolului Silvic Arpaș: „Traseele le poate face oricine. Se pot face în dublu sens. Din aval în amonte, de jos în sus sau de sus în jos. Se utilizează și telecabina pe Transfăgărășan. Un traseu durează cam patru ore și jumătate, cinci ore pentru oameni obișnuiți.”
Cascada Bâlea este cea mai mare cascadă în trepte din România
Aflată între vârfurile Moldoveanu și Negoiu, cascada Bâlea are o cădere de 60 de metri și poate fi văzută fie de pe traseul pe care îl facem la pas, fie din telecabină, care ne duce încă 1000 de metri în sus.
Găsim spectaculosul lac glaciar între munți. Se întinde pe o suprafață de peste 46.000 de metri pătrați și are o adâncime de aproximativ 11 metri. Lacul glaciar și pădurile de lângă au fost declarate rezervație naturală încă din 1932. În aceeași zonă este și unul dintre cele mai frumoase drumuri din lume.
Transfăgărășanul este al doilea cel mai înalt drum din România, după Transalpina
Radu Cristea, șeful Ocolului Silvic Arpaș: „Transfăgărășanul, împreună cu Cascada Bâlea și cu lacul glaciar care este sus la Bâlea, sunt un punct într-adevăr de atracție deosebit. Este o lună de munte, când se poate vizita golul alpin, ele sunt căutate de către turiști.”
Maia Bondici, Jurnalistă Euronews: „Aventura noastră din Sibiu se încheie aici, însă drumurile nu se opresc. Chiar după acești munți se află traseul de pe Transfăgărășan.”
Construit la începutul anilor 1970, Transfăgărășanul este al doilea cel mai înalt drum din România, după Transalpina. Se întinde pe mai bine de 150 de km și conectează partea de sud a țării cu Transilvania. Vă poartă nu doar prin județul Sibiu, ci și prin județul Argeș, pe lângă Pitești și Brașov, locuri în care ajungem și noi în căutarea României Frumoase.
reporter: Maia Bondici
imagine: Radu Mocanu
editor montaj: Robert Stănescu
editor coordonator: Amalia Dascălu
