Vânătoarea de trofee este interzisă, în condițiile în care ursul brun este o specie de strictă protecție, a transmis Comisia Europeană, la solicitarea Euronews România. Reprezentanții Executivului comunitar au reacționat, după ce deputații au aprobat dublarea numărului de exemplare de urs ce pot fi împușcate în România. În schimb, ministrul Mediului, Mircea Fechet, a evidențiat că alungarea sau relocarea urșilor ”nu folosește la nimic”.
Comisia Europeană a subliniat că ar trebui să aibă prioritate aplicarea de măsuri ”pentru prevenirea conflictelor cu urșii”.
”În urma analizei cunoștințelor existente, reiese că măsurile proactive ar trebui să aibă prioritate pentru prevenirea conflictelor cu urșii. Astfel de măsuri proactive includ prevenirea daunelor aduse agriculturii, prevenirea accesului la deșeuri și la alte surse de hrană umană, campanii de informare pentru a redresa comportamentul uman inadecvat (cum ar fi hrănirea urșilor), precum și echipe de urgență. Vânătoarea de trofee în cazul urșilor contravine legislației UE, deoarece ursul brun este specie strict protejată în UE”, este răspunsul Comisiei Europene, la solicitarea Euronews România.
În schimb, ministrul Mediului și-a exprimat speranța că dublarea numărului de urși ce pot fi împușcați nu are legătură cu ”promovarea acestor trofee de către vânători străini”.
”Sper să nu se întâmple acest lucru. Cred că fondurile cinegetice din România au suficient de mulți vânători români care înțeleg foarte bine care e scopul acestei legislații. (...)
Spiritul acestei legislații nu este în legătură cu promovarea acestor trofee de către vânători străini. Spiritul acestei legislații este acela de a ne asigura că populația României este în siguranță și că riscul de a se întâmpla și alte tragedii să se diminueze odată cu punere în aplicare a acestei legi”, a afirmat Mircea Fechet, la Euronews România.
De asemenea, ministrul Mediului, Mircea Fechet, a declarat că ”România e singura țară din UE care face un astfel de recensământ” al urșilor, în condițiile în care numărul acestor animale sălbatice ”foarte mulți specialiști îl apreciază a fi unul foarte mare”.
”Cred că acesta este un lucru pe care-l resimțim cu toții, dacă ne uităm la numărul de apeluri la 112, dacă ne uităm la valoarea pagubelor, la știrile de la televizor. Constatăm că au apărut urșii în niște localități sau în niște județe unde până mai ieri nu au fost vreodată văzuți.
Și dacă ne uităm la numărul oamenilor omorâți de urși, putem, cred eu, să concluzionăm că unul dintre motivele care au condus la toate aceste situații este și cel legat de numărul urșilor pe care nu doar eu, ci foarte mulți specialiști îl apreciază a fi unul foarte mare”, a declarat ministrul Mediului, la Euronews România.
Ministrul Mediului, despre recensământul urșilor: ”În acest an vom avea datele privitoare la numărul minim de urși pe care-i avem în România”
”România e singura țară din UE care face un astfel de recensământ, nu după metodele convenționale, așa cum s-au numărat urșii în trecut, ci folosind mostre din diferite materii prin care secvențiază ADN-ul. Cu alte cuvinte, cercetători din cadrul Institutului național de cercetare dezvoltare in silvicultură «Marin Drăcea», colegii de la Brașov, alături de Romsilva și de gărzile forestiere participă la acest recensământ. Au adunat peste 20.000 de probe până astăzi și cred eu că în acest an vom avea date relevante(...)
Specialiștii mi-au confirmat faptul că în acest an vom avea datele privitoare la numărul minim de urși pe care-i avem în România. Acela nu înseamnă că acela este și numărul exact.
Mircea Fechet: ”În continuare vom avea urși cerșetori pe care nu îi va împușca nimeni”
Întrebat despre dublarea numărului de exemplare de urs ce pot fi împușcate, Fechet a punctat că ”această lege nu garantează în niciun caz că astfel de tragedii cum a fost cea petrecută în urmă cu câteva zile nu se vor mai repeta”.
”Această cotă dacă va rezolva o problemă, va rezolva doar o mică parte din această. În continuare vom avea urșii gunoieri pe care nu îi va împușca nimeni din cota aceasta. În continuare vom avea urși cerșetori pe care nu îi va împușca nimeni din această cotă.
Vom avea nevoie în continuare să explicăm populației ce anume poate să facă și ce anume nu poate să facă și când ne aflăm pe un drum public și când avem de gestionat deșeuri și când ne aflăm în pădure, mediul natural al ursului”, a mai precizat Fechet.
Mircea Fechet: ”Relocarea urșilor nu folosește la nimic, la fel cum alungarea urșilor nu folosește la nimic”
Ministrul Mediului a amintit că ordonanța de urgență 81 le permite primarilor să dispună împușcarea urșilor care pun în pericol localitățile.
”Pot să admit că OUG 81 trebuie simplificată, în sensul în care să putem constata că, spre exemplu, măsura relocării e una care nu a funcționat. De de raza fondului cinegetic unde s-a întâmplat tragedia de acum câteva zile, au fost relocați aproximativ 100 de exemplare în ultimii ani. Asta nu a făcut altceva decât să mute problema dintr-un fond cinegetic într-altul sau dintr-un județ în altul.
Relocarea urșilor nu folosește la nimic, la fel cum alungarea urșilor nu folosește la nimic, pentru că inclusiv în cazul tragediei de la Bușteni nu știm dacă acel urs nu cumva a fost alungat din intravilanul localității și nu știm dacă nu cumva acest lucru i-a afectat într-un fel comportamentul.
Nimeni nu poate garanta - niciun politician - că în pădure nu există riscul de a fi atacat de un animal sălbatic, că e urs, că e alt animal.
Avem datoria să garantăm oamenilor că sunt în siguranță atunci când se află în localitatea în care trăiesc. În intravilanul localităților, în satele de munte sau în orașe, oamenii trebuie să se simtă în siguranță. E valabil și la stânele din vârful muntelui”, a concluzionat ministrul Mediului.
Câți urși vor putea fi împușcați în România și în ce condiții
Proiectul de lege propus de fostul ministru al Mediului, Tanczos Barna, prevede dublarea cotei de prevenție. Dacă înainte aceasta era de 220 de exemplare, prin noua reglementare, vor putea fi împuscați aproape 500 de urși.
”Diferența majoră față de cotele de prevenție de până acum este vânătoarea. Până acum se făcea intervenția prin personalul tehnic de vânătoare, pe cheltuiala asociației. În momentul de față vânătoarea se poate face prin valorificarea trofeelor”, a declarat Tanczos Barna, fostul ministru al Mediului.
Vor putea fi împușcați urși de dimensiuni mult mai mari decât erau prevăzute în proiectul inițial. Asta înseamnă cele mai mari exemplare, care sunt și cele mai scumpe. Un trofeu de urs poate să depășească 10.000 de euro. Mai mult, oricine va putea vâna urșii, până și turiștii din alte țări.
România ar putea folosi bani din PNRR pentru problema urșilor
România nu a implementat măsurile prevăzute în Directiva Habitate. Mai mult, până în prezent țara noastră nu a făcut un recensământ al urșilor. Cifrele speculate în spațiul public diferă de la an la an și variază între 6.000 și 8.000 de exemplare.
Europarlamentarul Nicu Ștefănuță sugerează ca autoritățile să apeleze la fondurile din PNRR pentru a gestiona problema urșilor.
”Dacă populația de urși între se găsește între 3.000 și 10.000, pentru că nu avem date cu concrete, 500 de urși este, scuzați-mă că pot folosesc termenul, genocid. 7% din banii din PNRR, de exemplu, merg spre biodiversitate. Nu găsim noi din cei 7%, din 30 de miliarde, suficienți bani?”, a precizat europarlamentarul Nicu Ștefănuță, pentru Euronews România.
Expert de mediu: Și-au dorit foarte mult să promoveze vânătoarea la trofeu
În comisia de dezbatere au fost respinse majoritatea amendamentelor care vizau și alte măsuri. Una dintre propuneri era să existe campanii de informare a oamenilor, însă nu a fost acceptată, invocând ca ar avea un impact bugetar prea mare. Experții spun că ridicarea cotei de prevenție nu va rezolva problema urșilor.
”Și-au dorit foarte mult să promoveze vânătoarea la trofeu. Cel mai vinovat în momentul de față este Ministerul Mediului și asta trebuie să o spunem cât se poate de clar, pentru că nu a fost în stare împreună cu autoritățile locale, cu gestionarii fondurilor de vânătoare să intervină acolo unde au existat conflicte”, a precizat Ciprian Gălușcă, expert de mediu Greenpeace.
Măsurile aplicate în Băile Tușnad pentru a ține departe urșii
În Băile Tușnad, o localitate bine cunoscută pentru conflictele între oameni și urși, autoritățile locale împreună cu Organizația World Wildlife Fund, au implementat o serie de măsuri speciale. Pomii fructiferi au fost tăiați, containerele de gunoaie anti urs nu permit animalelor să umble în ele, casele din zonă sunt împrejmuite cu garduri electrice, iar panourile care atenționează turiștii că există urși în zonă sunt la tot pasul. Aceste lucruri lipsesc însă de pe traseele montane din România sau din alte zone frecventate de urși.
”Noi, aici în Băile Tușnad, suntem într-un proiect pilot de țară și noi căutăm conviețuirea ursului cu omul. Adică nu e primordial glonțul. Din 2021 tot lucrăm la tot ce înseamnă proiectul urs. De la 238 de mesaje Roalert am ajuns, anul trecut am avut 6, anul ăsta am avut 4”, a afirmat Butyka Zsolt, primarul din Băile Tușnad.
Cota de prevenție va fi în vigoare până în 2026.
