PESCUITUL, ÎN COADĂ DE PEȘTE
Oamenii Deltei iau calea străinătății. Deși înconjurați de apă, pescarii noștri par condamnați la sărăcie dacă rămân în țară
Săraci, abandonați de autorități și fără perspectiva unui viitor mai luminos, pescarii din Delta Dunării dispar încet, dar sigur. Au mai rămas puțin peste o mie înregistrați oficial, iar numărul lor scade de la an la an.
Fabrică de pește în Delta Dunării, cu materie primă din import: ”Cu greu facem față, în tot județul Tulcea abia găsim niște somn, niște crap”
Deși este înconjurată de ape, singura fabrică de preparate şi conserve din peşte din Jurilovca se aprovizionează mai mult cu marfă din import. Ce vine de la pescarii din deltă nu e suficient pentru a ține în viață fabrica.
Drumul peștelui, din baltă în farfurie. Pescarii dau kilogramul cu 5 lei, porția, în restaurant, e între 35 și 50
Din ce în ce mai puțin, peștele din Delta Dunării ar putea rămâne doar o amintire. Cantitățile pescuite din lacuri și de pe canale sunt pe zi ce trece tot mai mici, iar pensiunile și restaurantele reușesc cu greu să le ofere clienților preparatele autohtone atât de apreciate.
Pescuitul sportiv, turism la malul bălții. Sute de heleșteie sunt folosite exclusiv în acest scop
Pe lângă activitatea economică piscicultura are și o ramură recreativă - pescuitul sportiv. E despre relaxare, liniște, destresare și mai puțin despre cât de mulți pești sunt capturați și vânduți.
Bani aruncați pe proiecte nerealizate. Piața de Pește din Năvodari, dusă pe apa sâmbetei
Într-o țară codașă la atragerea de fonduri europene, chiar și banii obținuți se duc... pe apa sâmbetei. Două exemple elocvente vin de la Tulcea și Năvodari unde proiecte, anunțate pompos și inaugurate cu tăieri de panglici, au murit în fașă. Vorbim de Bursa, respectiv Piața de Pește.
Pe litoralul românesc, se mănâncă scoici bulgărești. Lipsa legislației îi împiedică pe antreprenori să dezvolte ferme de midii
Nelipsite din meniurile restaurantelor de pe litoralul românesc, scoicile vin mai degrabă de la bulgari. La noi, adâncurile nu au fost exploatate pentru acvacultură, deși potențialul este uriaș.
Taxe multe, pești puțini: Piscicultorii sunt nemulțumiți că trebuie să plătească taxa pentru mediul de viață
Legislația confuză, sau chiar inexistentă, lipsa oricărei predictibilități sau a ajutorului din partea statului sunt doar câteva dintre motivele de nemulțumire printre cei care se ocupă de pescuit în România.
Are balta fabrică. Doar una. O singură unitate de procesare a produselor pescărești pe întreg litoralul românesc
Cu peste 80 de kilometri de litoral și o mare doldora de pește și fructe de mare, județul Constanța are o singură fabrică de procesare a peștelui, scoicilor și rapanelor din Marea Neagră.
Botoșani, județul cu cei mai mari producători de pește: Peste 35% din producția din România vine din zona de nord-est a țării
Într-o țară cu deschidere la mare și la unul dintre cele mai mari fluvii din Europa, cea mai importantă regiune când vine vorba de piscicultură este cea de Nord-Est, fără acces la Marea Neagră sau Dunăre.
Euronews România lansează o nouă campanie: ”Pescuitul, în coadă de pește”
Are balta pește, dar nu prea ne pricepem să-l și pescuim. Anul trecut, România a scos din Marea Neagră abia trei mii de tone de pește, de patru ori mai puțin decât în anii de dinainte de pandemie, spun organizațiile de pescari.
Pescuitul, în coadă de pește - o nouă campanie Euronews România. La malul Mării Negre, pescarii români sunt tot mai puțini și au câștiguri tot mai mici
În perioada de prohibiție la calcanul din Marea Neagră, pescarii ies pe mare pentru șprot, scrumbie sau chefal. Doar că sunt tot mai mici cantitățile de pește capturat, iar cererea nu poate fi acoperită doar din ce se scoate din Marea Neagră.