Este Sâmbăta Mare, ultima zi și cea mai importantă din Săptămâna Patimilor, spun teologii. Ziua care precede sărbătoarea Învierii Domnului. Conform tradiției, astăzi se vopsesc ouăle și se sacrifică mielul, însă nu se spală rufe și nu se coase, pentru a evita necazurile.
Ce semnifică ultima zi din Săptămâna Patimilor, Sâmbăta Mare. Tradiții și obiceiuri
Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare reprezintă perioada de la Florii până în sâmbăta dinaintea Paștelui, o perioadă încărcată cu tradiții. În calendarul ortodox, Sâmbăta Mare este o zi de liniște și pregătire spirituală. Credincioșii continuă postul, iar slujbele sunt încărcate de solemnitate. Spre deosebire de zilele anterioare, în care s-au rememorat evenimente precum trădarea, judecata, răstignirea și moartea lui Iisus, această zi stă sub semnul tăcerii mormântului și al speranței Învierii.
Sâmbăta Mare este considerată ziua în care Hristos coboară în iad, eliberând sufletele celor drepți. Acest moment este cunoscut în dogma creștină ca „Pogorârea la iad a Mântuitorului” și simbolizează începutul biruinței asupra morții.
Pentru credincioși, este o zi a tăcerii interioare și a introspecției. Așteptarea Învierii devine un act de credință profundă, iar participarea la slujba din noaptea Paștelui reprezintă o reînnoire spirituală.
În multe zone ale României, Sâmbăta Mare este dedicată pregătirii pentru noaptea de Paște. Gospodinele fac cozonacii, pregătesc ouăle roșii și ultimele mâncăruri tradiționale, prepararea mâncărurilor din carne de miel, precum drob, borş de miel, stufat sau friptură. Mielul este simbolul lui Iisus în tradiţia creştină, căci atunci când Iisus a murit pe cruce pentru mântuirea lumii ca un miel nevinovat, a fost numit „Mielul lui Dumnezeu”, simbolizând sacrificiul său suprem.
De asemenea, în această zi se face curățenie generală în casă și în jurul acesteia. Seara, credincioșii se adună la biserică pentru slujba de Înviere, care începe în jurul miezului nopții. Aduc cu ei lumânări, pe care le vor aprinde din Lumina Sfântă, considerată simbol al învierii și al triumfului vieții asupra morții.
Ultima oară când paștele catolic și cel ortodox au coincis a fost în 2017. Paștele ortodox și cel catolic se sărbătoresc, de obicei, în zile diferite, din cauza diferențelor dintre calendare și a modalității de calcul a datei Pastelui. În timp ce Biserica Catolică folosește calendarul gregorian, introdus acum 450 de ani, Biserica Ortodoxă folosește în continuare calendarul iulian. Paștele este una dintre cele mai mari sărbători ale creştinătăţii, care celebrează învierea lui Iisus din morți, la trei zile după răstignirea sa.
