De la preluarea mandatului de către Donald Trump, americanii au avut mai multe întâlniri cu oficiali europeni, în special cu cei francezi și britanici, pentru a discuta despre cum se finalizează războiul din Ucraina.
Dacă până acum nu au existat progrese, de această dată, oficialii americani le-au spus omologilor europeni că urmăresc încetarea completă a focului în Ucraina „în câteva săptămâni”, conform Bloomberg, care citează anumite surse sub protecția anonimatului.
Rusia ar urma să păstreze teritoriile ocupate în Ucraina
Propunerile Washingtonului includ faptul ca Rusia să păstreze teritoriile pe care le ocupă acum în Ucraina, o soluție despre care s-a tot discutat și despre care experții spuneau că este cea mai plauzibilă. Nu este clar dacă SUA propun recunoașterea controlului de facto al Rusiei asupra teritoriilor ocupate sau recunoașterea de jure a acestora ca fiind rusești.
Unul dintre acei oficiali a declarat, pentru Bloomberg, că planurile SUA, care necesită discuții suplimentare cu Kievul, nu ar fi o soluție finală și că aliații europeni nu ar recunoaște teritoriile ocupate ca fiind rusești.
În plus, Statele Unite vor o înghețare a războiului, cu toate că ucrainenii spun că înghețarea conflictului nu oferă garanția că rușii nu vor ataca din nou.
Printre cerințele americanilor, revine cea privitoare la aspirațiile Kievului de a adera la NATO, iar acest aspect este obligatoriu să fie scos din discuție, potrivit surselor Bloomberg.
Trimisul special al SUA, Steve Witkoff, care a participat, de asemenea, la discuțiile de la Paris, a sugerat că un potențial acord de pace s-ar putea axa pe „statutul a cinci teritorii”. El se referea probabil la Crimeea, anexată ilegal de Rusia în 2014, împreună cu regiunile parțial ocupate recent: Donețk, Luhansk, Zaporojie și Kherson, care au fost anexate în 2022.
De asemenea, pe 11 aprilie a apărut informația că Witkoff i-a spus președintelui Donald Trump că acordarea „proprietății” Moscovei asupra celor patru regiuni ucrainene ocupate în 2022 ar fi „cea mai rapidă modalitate de a obține o încetare a focului”. Acea discuție a fost confirmată de doi oficiali americani, sub protecția anonimatului și de alte cinci surse nedivulgate, conform Reuters.
Pe 17 aprilie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a acuzat pe Witkoff că „răspândește propagandă rusă” și că „și-a depășit atribuțiile”, prin faptul că a discutat despre teritoriul ucrainean, în cadrul discuțiilor de pace, pe canale indirecte cu Moscova.
Zelenski a declarat, în repetate rânduri, că Ucraina nu va recunoaște regiunile ocupate ca fiind rusești, indiferent că această variantă ar aduce oprirea războiului.
Oficialii au mai declarat că, dacă Rusia nu este de acord să oprească luptele, discuțiile vor fi în zadar. Aceștia au recunoscut că este esențial să i se ofere Ucrainei garanții de securitate pentru a asigura orice acord.
Marco Rubio a declarat că garanțiile de securitate nu sunt „o dorință nelegitimă” din partea Ucrainei, dar că negociatorii nu au ajuns până acum la acest nivel de specificitate: „Fiecare națiune suverană de pe Pământ are dreptul de a se apăra. Ucraina va avea dreptul să se apere și să încheie orice acorduri pe care dorește să le încheie, pe o bază bilaterală, cu diferite țări".
În urma unei convorbiri telefonice între Rubio și ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat American, Tammy Bruce, a afirmat că Trump și SUA „doresc ca acest război să se încheie și au prezentat acum tuturor părților liniile generale ale unei păci durabile și de durată”.
La Paris, sarcina delegației ucrainene a fost de a discuta despre modul în care va fi monitorizată orice încetare a focului, precum și despre un contingent de menținere a păcii, după cum a declarat o sursă citată de Bloomberg.
Pe Rusia nu o avantajează o încetare a focului
Oficialii europeni au calificat întâlnirile de la Paris drept „constructive și pozitive”. Discuțiile au marcat cea mai recentă încercare a Europei de a influența rezultatul prin demonstrarea faptului că, împreună cu Kievul, sprijină pe deplin eforturile SUA de a pune capăt războiului și că Rusia trebuie să demonstreze că este serioasă în ceea ce privește negocierea unei încetări a focului.
SUA și Ucraina au fost de acord cu o încetare completă a focului pe 11 martie, însă Rusia a respins-o. În schimb, Ucraina, Rusia și SUA au convenit, pe 25 martie, să oprească atacurile asupra infrastructurii energetice și luptele din Marea Neagră.
Cu toate acestea, Kremlinul nu a încetat focul nici măcar parțial, afirmând că încetarea focului din Marea Neagră va intra în vigoare numai după ridicarea unor sancțiuni. Iar SUA ar fi de acord să mai îndulcească puțin aceste sancțiuni. Dar ridicarea sancțiunilor, în timp ce Rusia continuă să ocupe zone întinse din Ucraina, s-ar putea dovedi problematică pentru mai mulți aliați ai Kievului. Eliminarea restricțiilor Uniunii Europene, inclusiv deblocarea activelor imobilizate, necesită sprijinul tuturor statelor membre.
Rusia a cerut și suspendarea livrărilor de arme către Ucraina, ca o condiție pentru încetarea focului.
De asemenea, Rusia și Ucraina s-au acuzat reciproc de încălcarea interdicției privind loviturile asupra infrastructurii energetice.
În ciuda acestui fapt, vicepreședintele american JD Vance a declarat, pe 18 aprilie, că SUA sunt optimiste că pot pune capăt războiului Rusiei și că au „câteva lucruri interesante de raportat”.
Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a avertizat, pe 18 aprilie, că SUA vor abandona eforturile de negociere a unui acord dacă nu se vor înregistra progrese în timp scurt. După reuniunea de la Paris, el a declarat că Trump rămâne interesat de o rezoluție, dar are „alte priorități” dacă situația durează prea mult.
Rusia a continuat să bombardeze orașele ucrainene, după ce a refuzat un armistițiu parțial propus pentru zona Mării Negre. Kremlinul a declarat că un armistițiu parțial, de 30 de zile, privind loviturile asupra infrastructurii energetice, s-a încheiat vineri. În urmă cu o săptămână, forțele ruse au lansat rachete balistice, inclusiv una echipată cu muniții cu dispersie, asupra orașului Sumî, din nord-estul Ucrainei, omorând 35 de persoane.
Discuțiile de la Paris s-au bazat, de asemenea, pe eforturile Franței și ale Marii Britanii de a forma „o forță de menținere a păcii” în Ucraina, precum și pe planurile de a se asigura că Kievul dispune de o armată dotată, cu resurse și personal adecvate, ca parte a unui pachet de garanții de securitate.
Oficialii de la Paris și Londra speră ca această propunere să demonstreze că Europa este serioasă în privința angajării propriilor resurse pentru viitorul postbelic al Ucrainei și să îl convingă pe Trump să ofere un sprijin pentru aceste garanții.
Aliații se vor reuni din nou la Londra, săptămâna viitoare, pentru a-și continua discuțiile.
