O nouă analiză de amploare arată că o dietă bazată în principal pe plante - care renunță la carnea roșie și la alimentele ultraprocesate - este legată de o mai bună sănătate fizică și mentală la bătrânețe, scrie Euronews.com.
Studiul, care a fost publicat în revista Nature Medicine, a urmărit aproximativ 105 000 de persoane din Statele Unite timp de 30 de ani.
Acesta a analizat rezultatele de sănătate asociate cu opt diete și obiceiuri alimentare, inclusiv dieta mediteraneană, care pune accentul pe uleiul de măsline, pește și nuci, și planul alimentar Dietary Approaches to Stop Hypertension (DASH), care limitează sodiul pentru a ajuta la controlul tensiunii arteriale.
În jurul vârstei de 70 de ani, dietele celor mai sănătoase persoane includeau multe fructe, legume, cereale integrale, grăsimi nesaturate, nuci, fasole și alte leguminoase și niveluri „moderate” de alimente de origine animală, cum ar fi lactatele cu conținut scăzut de grăsimi.
Ei au evitat sodiul, alimentele ultraprocesate, cum ar fi băuturile zaharoase, carnea roșie sau procesată și grăsimile trans, care se găsesc adesea în alimentele prăjite.
„Poate că nu există un superaliment sau o dietă care să ne salveze pe toți, dar există diferite diete care ne-ar putea îmbunătăți sănătatea”, a declarat pentru Euronews Health Marta Guasch-Ferré, autorul principal al studiului și profesor asociat care studiază legătura dintre factorii stilului de viață și bolile cronice la Universitatea din Copenhaga.
Cea mai sănătoasă dietă, a adăugat ea, „nu se potrivește tuturor”.
Mai puțin de una din 10 persoane îmbătrânește sănătos
Deși cercetările privind alimentația și rezultatele în materie de sănătate nu reprezintă o noutate, autorii studiului au afirmat că analiza lor este una dintre primele care se referă la modul în care diferitele obiceiuri alimentare la mijlocul vieții sunt legate de îmbătrânirea sănătoasă în general.
În cadrul studiului, s-a considerat că persoanele îmbătrânesc bine dacă au ajuns la 70 de ani fără nicio afecțiune cronică majoră, dacă funcția lor cerebrală era încă bună și dacă aveau o sănătate mintală și abilități fizice „intacte”.
În comparație cu alte cercetări privind îmbătrânirea sănătoasă, Guasch-Ferré a declarat că aceasta este o viziune mai cuprinzătoare care ia în considerare calitatea vieții, mai degrabă decât doar cât de mult trăiesc oamenii.
„Chiar vrem să trăim mai mult sau vrem să trăim mai bine?”, a spus ea.
Cu toate acestea, analiza a constatat că mai puțin de una din 10 persoane îndeplinește criteriile pentru o îmbătrânire sănătoasă.
Deși studiul a fost realizat în SUA, Guasch-Ferré a afirmat că rezultatele se aplică probabil și în Europa.
Totuși, studiul are unele limitări. Deși cercetătorii au încercat să ia în considerare factori precum statutul socioeconomic, alte aspecte precum genetica, mediul și accesul la asistență medicală ar putea juca, de asemenea, un rol în legătura dintre alimentație și sănătate.
Chiar și așa, Guasch-Ferré a declarat că descoperirile ar putea fi utilizate pentru a modifica orientările dietetice și pentru a stimula oamenii să facă alegeri culinare mai sănătoase.
