Peisaje care îți taie respirația, meșteșuguri unice, oameni cu povești nemaipomenite și mâncare extraordinară. Bine ați venit în Harghita! Primul popas: comuna Corund, unde peste o sută de familii se ocupă cu olăritul.
Corund, locul meșteșugarilor care lucrează cu lut și iască
Felicia Macaleț, jurnalistă Euronews: „Am ajuns în localitatea în care meșteșugul e la el acasă. Locul este numit principalul centru de olărit din țară. Aici oamenii duc tradiția mai departe prin ceramica pe care o fac. Bine ați venit la Corund, județul Harghita“.
Jozsa Laszlo este printre cei mai cunoscuți olari din Corund. Sunt aproape 50 de ani de când își folosește măiestria pentru a crea miniaturi din lut.
Discuție reporter - Jozsa Laszlo, olar:
„E greu, e mai greu să le faci? Trebuie să ai o îndemânare specifică?
Trebuie să fie atenție multă și răbdare”.
E o afacere de familie. Dacă în mâinile lui lutul prinde formă, ea îl aduce mai aproape de sufletul omului. Fiecare linie, fiecare model, toate sunt trasate cu mâna de Marta Jozsa. Iar pentru ea, atitudinea face totul.
Discuție reporter - Marta Jozsa, meșter popular:
„Cel mai important în munca asta ce e? Ce trebuie să ai ?
Să fii bucuros, să fii vesel și se vede la model”.
Olăritul nu e singura poveste pe care o spune Corundul. Oamenii de aici ar fi ultimii din țară care mai lucrează cu iască.
Felicia Macaleț, jurnalistă Euronews: „Știu, ar putea fi de neînțeles cum dintr-o bucată de ciupercă de copac poate ieși o astfel de geantă. Da, materialul din care este făcut este chiar din această ciupercă care se numește iască. Au rămas puțini meșteșugari care să prelucreze iasca, însă l-am găsit pe unul dintre ei. Chiar aici în Corund. Haideți să vedem cum se întâmplă această transformare”.
Máté Károly, meșter popular: „Numai la noi se prelucrează, în comuna Corund. Suntem ultimele 5-6-7 familii, în urmă cu 50 de ani au fost 300 de familii. Uitați, asta-i iasca. Din asta facem șepci, genți”.
De mai bine de 30 ani, Máté Károly păstrează această tradiție. După ce e culeasă, ciuperca stă la uscat cam trei săptămâni. Apoi meșteșugarul face din ea aproape orice: genți, șepci, pălării, toc pentru ochelari sau chiar brățări.
Discuție reporter - Máté Károly, meșter popular:
„Să-i luăm jos coaja așa, vedeți că eu am ascuțit cuțitul. Și sub coajă este carnea lui, așa-zisa iască.
Imediat o să o punem în apă și bat cu ciocanul de lemn ca să fie mai moale, ca să putem prelucra mai ușor.
Scoateți partea lemnoasă, da?
Da, da, aici are legătura cu lemnul.
Uitați! Prindeți cu amândouă mâinile…
Woow, cum se întinde!
Așa rotim, vedeți ce moale, ce fină e.
E foarte fină.
Și din asta facem șepci, genți”.
Salina Praid, orașul subteran vizitat de jumătate de milion de turiști în fiecare an
Ne luăm rămas bun de la gazdele din Corund și ne continuăm drumul prin județ. Următoarea oprire: Salina Praid, locul în care ajung în fiecare an peste jumătate de milion de turiști.
Felicia Macaleț, jurnalistă Euronews: „Un adevărat oraș subteran, situat la 120 de metri adâncime. Bine ați venit la Salina Praid! Trebuie să știți că tot ce văd aici cu ochii e din sare, toți pereții, evident. Dar mai interesant este că avem toate cele necesare: cafenele, restaurante, magazine, dar și foarte multe activități”.
Spre exemplu, în timp ce părinții vizitează muzeul sau biserica de aici, copiii pot să se joace în nenumăratele spații concepute special pentru ei în subteran.
Baza de tratament din salină a fost deschisă în 1980, iar de atunci s-au tot făcut îmbunătățiri pentru turiști. Temperatura este constant între 14 și 16 grade Celsius, umiditatea este scăzută, iar în combinație cu sarea, aerul capătă proprietăți terapeutice.
Kovacs Istvan Arthur, ghid Salina Praid: „Sub picioarele noastre mai avem șase nivele pentru exploatare, dar acolo nu este amenajat pentru turiști. De pe fiecare nivel sarea este transportată până la casa liftului, liftul o ridică la nivelul autobuzului, de unde este transportată prin aceeași galerie la suprafață pentru preparare”.
Sarea desenează peisajul și la ieșirea din subteran.
Felicia Macaleț, jurnalistă Euronews: „După ce vizitați Salina Praid, nu plecați din zonă, pentru că, iată, puteți descoperi și Rezervația Naturală Muntele de Sare. E un mic traseu de făcut, dar vă plimbați prin natură și descoperiți canioanele de sare”.
Cabină panoramică în vârf de munte
O priveliște absolut superbă și o cazare mai puțin obișnuită. Asta am găsit în vârf de munte. În cabina panoramică din care se vede Lacul Roșu turiștii pot închiria un loc cu 50 de lei pe noapte.
Simon Laszlo, speolog și salvamontist: „Aici peisajul e motivația, ceea ce vezi, nu practic ceea ce îți oferă clădirea”.
Laszlo este salvamontist, iar ideea acestei cabine pentru turiști i-a venit după ce a văzut astfel de puncte panoramice în Alpi. I-a luat doi ani să pună totul în practică, însă instalarea propriu-zisă a fost cea care i-a dat bătăi de cap.
Simon Laszlo, speolog și salvamontist: „Cu elicopterul a fost transportat, modul după modul, așa că și lucrarea a fost spectaculoasă. Partea de schelă, aici jos, grinzile au fost transportate cu o căruță cu cal, dar restul cu elicopterul”.
Harghita, Regiune Gastronomică a Europei în 2027
Și dacă ați văzut unde puteți dormi, vă arătăm și ce puteți mânca. Mai ales că Institutul Internațional de Gastronomie, Cultură, Arte și Turism a hotărât că, în 2027, Harghita va purta titlul de Regiune Gastronomică a Europei.
„Platoul tradițional e făcut din ceafă la grătar, cârnați, slănină prăjită cu ceapă, brânză și roșii”.
Să nu credeți că asta e tot, a urmat și o porție de papricaș cu trei tipuri de carne: cocoș, vită și ciolan afumat, cu găluște ungurești. Și nu numai.
Felicia Macaleț, jurnalistă Euronews: „Foarte important: nu voi mânca singură toată această mâncare. Vrem să vedem care este specificul zonei. După cum observați: foarte multă carne și miroase demențial! Însă! Tradiția zonei: nici o masă nu începe înainte de o pălincă bună. Noroc! “
Nota 10 pentru tot ce a avut să ne ofere județul Harghita, pe care vă invităm să-l vizitați și să ne povestiți apoi ce v-a plăcut cel mai mult. Până atunci, vă urăm drum bun prin România frumoasă!
Reporter: Felicia Macaleț
Imagine: Daniel Stan
Montaj: Robert Stănescu
Editor coordonator: Amalia Dascălu
