Gorjul e, înainte de toate, sinonim cu numele lui Constantin Brâncuși, sculptorul ajuns la Paris, din Hobița, și care avea să rămână în istorie ca acela care a întemeiat sculptura modernă. Ce parcurs uluitor, să pleci dintr-un sat mic și neștiut, iar un secol mai târziu, să fii expus chiar în inima Parisului, la celebrul Centre Pompidou!
Alida Mocanu, jurnalistă Euronews: ”Ce se întâmpla în anul 1876 în lumea asta mare? Ei bine, Alexander Graham Bell tocmai realiza primul apel telefonic din istoria omenirii. Și tot în 1876, Mark Twain publica „Aventurile lui Tom Sawyer”. Iar într-un sat din România, din județul Gorj, în Hobița, se năștea marele sculptor Constantin Brâncuși”.
Transalpina, acolo unde atingi cerul cu mâna
Poate tocmai Gorjul a fost cel care l-a inspirat pe Brâncuși, așa că am mers și noi în căutarea frumuseților județului. Într-o zi cu ceață foarte enervantă pentru un drum cu mașina, ne-am dus pe Transalpina, cea mai înaltă șosea din România. De la Novaci și până în Sebeș, cei 148,2 kilometri de șosea sunt împrăștiați prin patru județe: Gorj, Vâlcea, Sibiu și Alba.
Alida Mocanu, jurnalistă Euronews: ”Este cea mai înaltă șosea din România. Altitudinea maximă este la 2.145 de metri, în pasul Urdele. Suntem pe Transalpina, care, în alte vremuri, se numea Poteca Dracului, mai exact în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, atunci când se pare că păstorii din Mărginimea Sibiului au traversat munții, cu oile, pentru a ajunge în Țara Românească”.
Dacă ajungi în Gorj și nu profiți de crestele munților, se numește că nu ai curaj. Exagerăm puțin, însă noi ne-am strâns tot curajul și ne-am cățărat pe creste. Nu ne-a părut rău pentru că am descoperit o experiență la înălțime, și la propriu, și la figurat!
Voi, cei ce ajungeți aici, lăsați în urmă...orice frică. Cu ajutorul unui instructor care iubește muntele cam cât pentru zece vieți de om, ne-am urcat într-un hamac, la 200 de metri înălțime.
Gabriel Dan Chiriac, manager în turism, instructor „Hamace la Înălțime”: ”Atelierul de „Hamace la înălțime” s-a născut în 2018. Din păcate, suntem singurii, de asta îmi pare rău. Pentru că o treime din țara asta este acoperită de munți, mi-aș fi dorit să avem mai multe ateliere de asemenea anvergură, și în Carpații estici și în Meridionali, de așa natură încât să putem să satisfacem setea de adrenalină, pofta de viață a tuturor turiștilor”.
Noi chiar ne-am bucurat! Iar la sute de metri deasupra pământului, parcă și vorbele se leagă altfel și...te lovește brusc înțelepciunea.
Alida Mocanu, jurnalistă Euronews: ”Așa cum a spus și gazda noastră, cel care se ocupă de minunăția asta, la Hamace, muntele nu dezamăgește omul. Oamenii dezamăgesc oamenii”.
Tocanul, obligatoriu la o masă gorjeană
În Județul Gorj, dacă ajungeți la Novaci, mâncarea este plăcerea vinovată, dar necesară. Brânză de burduf, carne de oaie sau berbecuț, la proțap, în fine, toate sunt gătite...ca la stână. Și sătul să fii, tot ți se face poftă instant!
Iar nea’ Mitică, cioban din Novaci ne-a îmbiat cu niște brânză cum nu se face în altă parte:
”Nu-i făcută ca telemeaua. Se face cașul, pe urmă lăsăm la copt, la dospit, îl dăm prin mașină și-l băgăm apoi la bășici!
Cum se gătește? Cum e bună asta?
Nu se gătește, se mănâncă cu mămăligă.
Și ce mai punem acolo? Că înghit în sec!
Un pic de tocan pe lângă și e masa gata!”.
Maria Băbu, băcița Tezaur Uman Viu de pe Transalpina
Pe nea’ Mitică, ciobanul simpatic și priceput în ale burdufului, l-am cunoscut la Novaci, localitatea gorjeană de unde porniți spre Transalpina. Eram în drum spre băcița Maria Băbu. Trebuie să vă spunem că băcița Maria a fost declarată Tezaur Uman Viu, distincție oferită celor care, prin talentul și efortul lor, transmit generațiilor viitoare elemente din patrimoniul cultural imaterial.
Maria Băbu, băciță, Tezaur Uman Viu: ”Gorjul se poate mândri cu Transalpina. Și nu mai vorbim de noi, novăcenii, pentru că avem cel mai frumos traseu din țară, considerat de mine, și nu numai. Pentru că v-am spus, acolo vin sute și mii de turiști și pleacă foarte încântați de peisajele unice care sunt. La cota 2.100 ți se pare că atingi cerul cu mâna”.
Dacă vă nimeriți toamna la Novaci, nu ratați Festivalul Tocanului. Unde am mers și noi, dacă tot ne-am integrat atât de bine în peisaj. O uriașă carte de bucate, în mijlocul unui oraș, numai bună pentru pofticioși!
”Aici avem un berbecuț la proțap. Aici avem pastramă la grătar, pastramă din nou, pulpe de miel crud, făcute proaspăt pentru toate gusturile. Avem cârnați cu cașcaval, ceafă de porc”.
Cu asta ne-au întâmpinat bucătarii locului.
Călătorie pe drumul culelor oltenești
În Gorj fiind, ne-am oprit la Cula Cartianu. Ne-a fost gazdă Maria Cartianu, care ne-a spus povestea locului și care ne-a stârnit curiozitatea în a afla mai multe despre vremurile când foloseai orice aveai la îndemână ca să te pui la adăpost.
Maria Cartianu, administrator Cula Cartianu: ”Sunt foarte multe povești, povestite de socrul meu. De exemplu, povestea că, la momentul când casa era Culă, se apărau împotriva turcilor cu șerpi otrăvitori și cu apă clocotită. Aveau om plătit să crească șerpi otrăvitori, când veneau turcii, puneau oalele pe metereze și le răsturnau în cap turcilor. După 1821, pentru că turcii n-au mai urcat atât de în nordul Olteniei, s-au hotărât să-i schimbe înfățișarea și atunci au anexat tinda, săli, așa imensă și frumoasă de jur împrejurul casei aproape”.
Cula este o construcție semifortificată, specifică secolelor XVIII și XIX. Era răspândită în special în zona Balcanilor, în Serbia și Albania. Termenul „culă” provine din limba turcă, „kule” și înseamnă turn de apărare. Iar cât am explicat toate astea în fața camerei, ne-a ținut de urât și o pisică.
Alida Mocanu, jurnalistă Euronews: ”Boierii...uite, îi place, avem o mâță! Boierii construiau aceste case pentru a se apăra, pe ei și familia lor, împotriva tâlharilor turci care ajungeau aici în zonă. Existau și metereze, de unde se putea trage în toate direcțiile. Nu ne lasă-n pace, este o frumusețe de pisică! Vă încurajăm să veniți să descoperiți Cula Cartianu!”.
Cheile Sohodolului și Cheile Corcoaiei, natura cu ce are ea mai spectaculos
Însă dincolo de obiectivele turistice, Gorjul impresionează cu natura. Locurile unde am ajuns nu oferă doar un peisaj splendid. Ci ajută să vă deconectați complet de hărmălaia zilnică a realităților de tot felul. Exact asta se întâmplă în Cheile Sohodolului.
Alida Mocanu, jurnalistă Euronews: ”Aici este o parte din râul Sohodol, în jos, deja râul a secat. Dar este un traseu superb pentru turiștii care vor, eventual, să vină și cu bicicleta. Sau cu motocicleta, de ce nu? Dar este și de mers așa, la pas, pentru a admira superba natură de aici, de la Cheile Sohodolului”.
A doua destinație pe care v-o recomandăm sunt Cheile Corcoaiei. Peisajele pe care noi le-am descoperit chiar ne-au oferit câteva zile de infinită bucurie vizuală. Concluzie? Călătoriile sunt, probabil, într-un top 3 al fericirii de orice fel din lumea asta. Ne revedem data viitoare, într-un nou județ din România frumoasă.
reporter: Alida Mocanu
imagine: Daniel Stan
montaj: Robert Stănescu
editor coordonator: Amalia Dascălu
