Președintele interimar Ilie Bolojan a declarat marți că via Carpatia, o rețea de autostrăzi și drumuri expres care leagă nordul Europei, de la Marea Baltică, prin România, până la Marea Neagră, este „unul dintre cele mai importante proiecte pentru țara noastră”. Șeful statului a explicat că autoritățile se află în faza de licitație în cazul unor drumuri și speră ca lucrările să înceapă în următoarele luni.
Bolojan a explicat că subiectul dezbătut marți la summitul „Inițiativei celor trei Mări”, găzduit la Varșovia, a fost „cel de conectivitate și din acest punct de vedere o direcție importantă în acești 10 ani a fost creșterea conectivității pe direcție nord-sud, atât din punct de vedere energetic, dar și pe calea ferată și rutier.”
„Din acest punct de vedere, unul dintre cele mai importante proiecte pentru țara noastră este via Carpatia, o rețea de autostrăzi și drumuri expres care leagă nordul Europei, de la Marea Baltică, până în sud prin România, la Marea Neagră. De asemenea, prin zona Balcanilor, până la Marea Adriatică”, a declarat Ilie Bolojan, la Varșovia.
Ce drumuri din România vor face parte din via Carpatia
„Pe teritoriul țării noastre este un profil de drum expres care intră în România pe relația Debrecen, Oradea, coboară spre sud, pe relația Arad-Timișoara și apoi înspre zona Constanța, spre Bulgaria, Calafat, și spre Serbia, spre Belgrad și apoi spre peninsula Balcanică.
Din discuțiile pe care le-am avut chiar ieri cu compania națională de drumuri și autostrăzi suntem în situația în care până la finalul acestei luni vor fi în situația de a definitiva o parte din licitațiile care sunt în momentul de față în curs pe cele trei tronsoane ale drumului expres - Arad - Oradea, în așa fel încât în luna mai, cel puțin primul tronson de la Oradea la Salonta să poată fi semnat. De asemenea, celelalte două tronsoane sunt în diferite faze de achiziții. Unul este în contestație, cel dinspre Arad, iar cel din mijloc este în momentul de față în faza de analiză.
De asemenea, tot în faza de licitație este și tronsonul de la Timișoara, înspre Stamora Moravița, drum expres, în așa fel încât și conexiunea pe relația Balcanilor să fie realizată”, a mai spus președintele interimar.
Drumurile expres Arad - Oradea și Timișoara - Stamora Moravița, parte a via Carpatia
„Dacă totul va fi bine, am putea fi în situația în care în vara acestui an, înspre toamnă, aceste tronsoane de drum expres, parte a Via Carpatia, de pe teritoriul României să poată fi în situația de a ajunge în fața de execuție pe tronsonul drumul expres Arad - Oradea este deja proiectare și execuție. Urmează să fie semnat contractul.
Ar putea începe lucrările, iar pe celălalt tronson, de la Timișoara spre Stamora Moravița, ar urma perioada de proiectare și apoi după câteva luni de zile, foarte probabil anul viitor ar putea să înceapă execuția”, a mai precizat Ilie Bolojan.
Ce este proiectul via Carpatia
Șapte țări europene și-au unit forțele pentru a dezvolta proiectul Via Carpatia , o autostradă care va face legătura din Lituania până în România și Grecia, cu scopul de a spori interconectarea statelor din estul UE. Promotorii proiectului își propun că această infrastructură va fi integrată în noul Drum al Mătăsii, ca o poartă de intrare în Europa pentru mărfurile care sosesc din China și din restul Asiei.
Via Carpatia este un proiect inițiat de Polonia care va lega Marea Baltică de Marea Neagră. Traseul va începe în Lituania, în orașul Kaunas; va continua apoi prin Polonia, urmând ruta Bialystok-Lublin-Rzeszów; va intra apoi în Slovacia pentru a acoperi secțiunea Presov-Kosz, iar în Ungaria va trece prin Miskolc-Debrecen.
Pe teritoriul României, traseul va fi împărțit în două direcții, una spre portul Constanța, pe ruta Oradea-Arad-Timișoara-Lugoj-Deva-Sibiu-Pitești-București-Constanța, iar cealaltă va intra în Bulgaria prin viitorul pod peste Dunăre de la Calafat-Vidin, cu posibilitatea extinderii proiectului până în Grecia, în Mediterana, la frontiera sudică a Uniunii Europene.
Proiectul Via Carpatia a fost lansat în 2006, când miniștrii transporturilor din Polonia, Lituania, Slovacia și Ungaria au semnat o declarație comună pentru extinderea rețelei transeuropene de transport prin crearea unei rute care să lege aceste patru state de-a lungul unei axe nord-sud. În 2010, România, Bulgaria și Grecia s-au alăturat inițiativei.
Conectarea Portului Constanța, printre priorități
„De asemenea, o conexiune importantă care este restantă este conectarea portului Constanța atât rutier, cât și feroviar pe direcția nord-vest, atât pentru conectarea pe direcția Europei Centrale, dar și pe direcția de nord, în așa fel încât potențialul mare al acestui port pentru a deveni un hub european pe direcția de transport transcauzaciană să se consolideze în anii următori.
Așa cum s-au văzut în acești ani, intrarea României în Schengen, dar și, din păcate, războiul din Ucraina a crescut foarte mult traficul prin portul Constanța, ceea ce a însemnat un puternic impuls pentru logistică și pentru dezvoltare în zona de sud-est a României, a mai spus Ilie Bolojan.
Dezvoltarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, discutată cu oficiali americani
„Țările participante au adoptat o declarație prin care își propun ca și în perioada următoare să colaboreze pe aceste componente care înseamnă partea de conectivitate, partea de energie, acesta fiind un subiect important discutat în cursul zilei de ieri, dar și astăzi, fiind prezent la aceste discuții secretarul de Stat al SUA pe Energie, domnul Chris Wright. Mă bucur că a fost o discuție în marja acestui summit ieri cu domnul ministru Burduja și proiectele importante care sunt prevăzute în economia României pe componenta energetică - reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, dar și partea de microcentrale nucleare au fost apreciate ca proiecte importante în colaborarea economică româno-americană, ele având rolul de a îmbunătăți mixul energetic și de a face ca România să aibă o energie sigură și ieftină în anii următori.
În întâlnirea de astăzi au mai fost acceptați ca membri asociați două țări balcanice - Muntenegru și Albania. De asemenea, pe lângă partenerii strategici consacrați - SUA, Japonia, Germania și UE - au mai fost aprobate două țări importante - Turcia și Spania”, a concluzionat Bolojan.
