Proiectele de legi pentru învățământul preuniversitar și cel superior au fost puse în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Educaţiei și prezentate de ministrul Sorin Cîmpeanu, în ședința de guvern. Propunerile pot fi transmise până pe 24 august.
Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai a vorbit în direct la emisiunea Euronews „Bună Seara, România” despre propunerile noii legi a educației.
„La nivel de viziune și arhitectură, propunerea legislativă vine cu o schimbare majoră de paradigmă. Puterea se duce spre universități sau actorii din sistem, iar statul își păstrează numai mecanisme de standardizare, control și monitorizare. Abilitarea n-o să mai meargă la consiliile ministerului, ci rămâne la universități, doctoratul rămâne la universități, diplomele la universități. E o schimbare de paradigmă. Dacă schimbarea high-risk e bine dublată de acele mecanisme de control și monitorizare, s-ar putea să avem high-gain, adică un câștig mare, dar dacă mecanismele de control nu sunt bine implementate am putea ajunge la dezastru”, transmite Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai.
Rectorul UBB a precizat că învățământul hibrid e un lucru bun al noii legi a educației. De asemenea, el a evidențiat importanța apariției unei noi forme de învățământ superior - de scurtă durată și faptul că universitățile se vor putea forma prin hotărâre de guvern, și nu prin lege.
Actele subsecvente la legea educației
Daniel David a atras atenția asupra fragilității actelor subsecvente, prin care pot apărea modificări ulterioare ale legii educației.
„Propunerea pentru minister este ca în timpul dezbaterii să fim atenți la acele mecanisme de standardizare, control și monitorizare, să le fixăm bine rolul și să nu poată fi modificat sensul lor prin acte subsecvente, foarte ușor. În lege, de foarte multe ori, se spune că detaliile vor fi stabilite prin acte subsecvente. E un lucru bun, dar trebuie să fim atenți ca ele să nu schimbe spiritul și ceea ce se dorește prin lege, fiindcă acest lucru s-a întâmplat de foarte multe ori. Eu cred că multe reforme majore trebuie mai bine stabilizate prin lege, ca actele subsecvente să nu le poată schimba esența”, spune Daniel David, UBB.
Cum poate fi crescută competitivitatea mediului academic din România
„Prin finanțarea cercetării în universitate. Acest lucru este deja în lege. Concentrări academice între universități și institute, iar acest lucru apare clar în lege și merită bifat. Am vorbit și despre o modernizare a resursei umane, cu traiectorii diferite pentru oamenii din universitate, cu posibilitate de head-hunting și a flexibiliza ideea de normă universitară, puțin cam depășită de vremuri, dacă ne uităm la universitățile moderne, lucruri care nu au fost reliefate atât de bine în lege”, spune rectorul UBB.
Institutele culturale – parte din structura universităților
„Noi suntem moștenitorii reformei educației din 1948, ca organizare în mediul academic. Cercetarea a fost scoasă din universități și mutată în zona unor institute naționale, dar nu în forma celor din ziua de azi. Universitățile erau văzute în perioada comunistă sub forma unor școli superioare de predare. România are nevoie de o rețea puternică de institute naționale în zone strategice pentru țară, bine finanțate. Ele ar trebui să vină spre universități, pentru a fi împreună mai puternici. Avem nevoie de institute culturale în structura universităților”.
Mandatul rectorului – propus la cinci ani, cu limită impusă de fiecare universitate
„Nu e atât de important numărul de ani, cât de important e numărul de mandate. Poți lua cinci ani și o universitate să dorească șase mandate, iar acest lucru înseamnă 30 de ani. E cam mult”, a mai spus rectorul UBB.
