România a încheiat anul 2024 cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, potrivit datelor oficiale publicate de Eurostat.
Conform metodologiei europene ESA (European System of Accounts), deficitul guvernamental al țării noastre s-a ridicat la 9,3% din Produsul Intern Brut (PIB), o cifră care depășește semnificativ estimările anterioare și creează un context economic și politic dificil pentru anul 2025.
Deficitul ESA vs. Deficitul cash
Până acum, autoritățile române anunțaseră un deficit bugetar de 8,65% din PIB pentru 2024, calculat după metodologia națională, cunoscută drept „deficit cash”.
Aceasta este metoda utilizată de Ministerul Finanțelor și include doar cheltuielile efectiv plătite, fără a lua în calcul angajamentele financiare restante sau cheltuielile amânate.
Diferența este semnificativă: în timp ce metodologia cash oferă o imagine parțială a realității fiscale, metodologia ESA, utilizată de toate statele membre UE, oferă o imagine completă, incluzând toate obligațiile bugetare.
De aceea, cifra publicată de Eurostat – 9,3% – este considerată reperul oficial la nivel european și are impact direct în relația cu instituțiile europene.
Consecințe și presiuni asupra guvernului
Această diferență între cele două cifre – de peste 0,6 puncte procentuale – înseamnă că România pornește cu un dezavantaj mai mare în încercarea de a reduce deficitul bugetar în 2025.
Guvernul și-a asumat în fața Comisiei Europene, printr-un plan fiscal pe 7 ani, că va reduce deficitul la 7% în 2025. Dacă se presupunea inițial că acest obiectiv presupune o scădere de la 7,9%, noua realitate indică o reducere necesară de la 9,3%.
Așadar, va fi nevoie de un efort fiscal suplimentar, prin reducerea cheltuielilor, creșterea veniturilor bugetare sau ambele.
Această corecție înseamnă o sarcină fiscală mai grea decât se anticipa, ceea ce ar putea aduce măsuri mai ferme: tăieri de cheltuieli, majorări de taxe sau reforme structurale accelerate. În același timp, presiunile politice și sociale ar putea crește, în contextul în care orice măsură de austeritate este greu de implementat într-un an pre-electoral.
Context european
România este astfel pe primul loc în Uniunea Europeană la nivelul deficitului bugetar, într-un moment în care Comisia Europeană se pregătește să reintroducă regulile stricte ale Pactului de Stabilitate și Creștere, suspendate temporar în pandemie.
Aceste reguli impun un plafon de 3% pentru deficitul bugetar și de 60% pentru datoria publică, iar țările care depășesc aceste limite pot intra sub incidența unei proceduri de deficit excesiv.
Este foarte probabil ca România să fie supusă unor condiționalități suplimentare în 2025, iar implementarea reformelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) ar putea fi monitorizată mai strict.
