Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a anunţat că au fost transpuse în texte de lege principiile Proiectului "România Educată", iar miercuri vor fi lansate în dezbatere publică cele două proiecte. Cele două proiecte legislative vor fi destinate pentru învățământul universitar și unul pentru învățământul preuniversitar.
Invitați în studiul Euronews România, Cornelia Popa-Stavri, secretar general al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Mircea Dumitru, profesor universitar și fost ministru al Educației, au discutat despre schimbările anunțate în sistemul de educație.
„Este o schimbare radicală a sistemului și în ceea ce privește organizarea sistemului de învățământ. Foarte multe instituții se transformă, se comasează, se încercă cumva o debirocratizare și, sperăm, o reducere a numărului de angajați din aceste instituții și o angajare în sistem pe baza unui concurs elaborat. De asemenea am observat că se acordă atenție educației incluzive. Acum trebuie să vedem exact legea, cum sunt puse în pagină și ce se dorește de la această schimbare”, a precizat Cornelia Popa-Stavri la „Bună seara, România!”.
Pe de altă parte, Mircea Dumitru a spus că: „Cred că aș reține două idei mari. Pe de o parte, legile educației sunt legi care au o vocație națională și sunt strategice și trebuie să aibă un impact asupra învățământului de toate gradele, pornind de la cel preșcolar și terminând cu cel postuniversitar, pe o perioadă mai lungă de timp, pentru ca efectele acestor legi să fie de durată și pentru a putea face o evaluare a impactului pe care legile le au asupra sistemului după o anumită perioadă de timp. Pe de altă parte, într-adevăr exista o așteptare legată de nevoia de a simplifica și corela o lege a educației care a fost promulgată acum 10-11 ani și care în decursul acestor ani a cunoscut foarte multe modificări.”
Dacă normele de implementare nu sunt bune, legea va eșua
Totodată, fostul ministru al Educației, Mircea Dumitru, a spus că dacă normele de implementare nu vor fi bune, atunci legea va eșua.
„Cred că este important să purtăm discuția pe două planuri. Primul plan este acela al vocației legii și din acest punct de vedere cred că o lege trebuie să fie un document care să prezinte foarte limpede care sunt normele, care sunt principiile, care sunt țintele și care să nu amestece aceste chestiuni care au un caracter conceptual general cu normele de aplicare, care sunt foarte tehnice. Dacă o lege va fi sau nu reușită depinde foarte mult de felul în care vor fi stabilite aceste norme de aplicare. Una este intenția legiuitorului și alta este modul în care legea se va aplica. Din punctul de vedere al legii ca atare, cred că numitorul comun al tuturor acestor schimbări este acela al unei descentralizări reale și al măririi gradului de autonomie a unităților de bază. Va fi nevoie și de un mecanism prin care toate aceste decizii să fie verificate din când în când.
Pe de altă parte, dacă vor exista norme de implementare care nu vor asigura în timp această învățare socială și instituțională prin care școlile și universitățile să știe că trebuie să își gestioneze procesele în așa fel încât să respecte legislația, atunci legea va eșua. Din perspectiva simplificării, e de văzut dacă unele dintre aceste măsuri poate puțin prea timpurii.”, a precizat Mircea Dumitru.
Decizia academică nu trebuie să aibă o condiționare strict politică
În ceea ce privește depolitizarea sistemului de educație, Mircea Dumitru consideră că decizia academică nu trebuie să aibă o condiționare strict politică.
„Decizia științifică, decizia academică, în cazul universităților, nu trebuie să fie una care să aibă o condiționare strict politică. O universitate este alcătuită din persoane cu viziuni politice diferite. E foarte normal într-o democrație să fie foarte multe voci. Evident dacă rectorul sau mulți decani vor fi condiționați politic, într-o direcție sau alta, nu este benefic pentru ceea ce se întâmplă cu viața democratică a unei universități.”, a spus Mircea Dumitru.
Totodată, Cornelia Popa-Stavri este și ea de părere că politizarea excesivă are un efect negativ asupra educației.
„Depinde cum privim această politizare și cred că dacă o țară este condusă politic, și câștigă voturi cu programele pe care le expun atunci când candidează, cred că ar trebui să fim mai conștienți atunci când punem ștampila la vot, pe cine punem această ștampilă. Totuși, politizarea excesivă are un efect negativ pentru educație. Politizarea la nivelul ministerului ar putea să se oprească la nivel de secretar de stat. La nivel de inspectorate mi se pare că depinde ce condiții sunt puse în lege pentru ocuparea posturilor, așa încât să nu las la mâna inspectorului școlar general să schimbe directorul de unitate, atunci când dorește, când face parte sau nu face parte din partidul din care dumnealui face parte în acel moment.”, a precizat Cornelia Popa-Stavri.
Nu în ultimul rând, Mircea Dumitru a vorbit și despre creșterea perioadei studiilor doctorale de la trei la patru ani și de răspunderea universităților pentru procesul de acordare a titlului de doctor.
„Cu prima chestiune sunt de acord și o salut. Îmi dau seama că cei trei ani sunt cu totul insuficienți. Nu doar la științele tehnice, unde ai nevoie de timp pentru experimente, dar chiar și la domeniile umaniste, unde ai nevoie de o documentare mai amplă. În Statele Unite, media anilor de studii la doctorat în domeniul științelor umaniste este undeva la 7 ani sau chiar 9 ani. A doua chestiune, e foarte adevărat că universitățile trebuie să învețe să fie responsabile. Dacă universitățile își vor lua în serios acest rol, este într-adevăr foarte important, dar până acum tot ce am văzut e că au avut mari ezitări. Deci mă îndoiesc că în general unversitățile vor aplica în mod real aceste cerințe”, a conchis Mircea Dumitru.
