România a așteptat jumătate de secol să contorizeze 1.000 de kilometri de autostradă. Doar că sfârșitul anului 2023 ne prinde tot fără drumuri de mare viteză care să lege regiunile țării. De la București la Oradea, spre exemplu, tot zece ore durează pentru a parcurge cei 600 de kilometri.
Ședința de Guvern a bugetului a fost amânată nouă ore, pentru a fi rezolvate toate problemele legate de Legea Bugetului. Premierul Marcel Ciolacu a declarat că vor fi alocate sume record pentru anul 2024, dar și că nu vor exista majorări de taxe pentru români.
Primul lot din Autostrada de Centură a Capitalei (A0) a fost deschis traficului, miercuri. Astfel, şoferii pot circula pe cei aproape 10 kilometri dintre cei 19 construiți ai tronsonului A0 Nord.
Inaugurat cu fast la începutul lunii iulie, după o investiție de peste o jumătate de miliard de euro, podul de la Brăila, de importanță capitală pentru legătura dintre Moldova și Dobrogea, își arată defectele.
Au început lucrările la centura Comarnic, drumul care ar trebui să decongestioneze o parte din traficul de pe Valea Prahovei. Centura va ocoli orașul Comarnic și DN1 prin vest și va avea o lungime de 6 km.
La nici patru luni de la inaugurarea podului de la Brăila, numit pompos Golden Gate de Romania, au fost descoperite microfisuri la blocurile de ancoraj, șuruburi nestrânse la parapeții de protecție și asfalt denivelat, care a fost deja înlocuit.
Podul suspendat peste Dunăre, de la Brăila, nu va fi recepționat de de Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) până când constructorul nu va remedia, pe cheltuiala lui, toate neregulile
Gara de Nord din București se degradează pe zi ce trece. La peste 150 de ani de la inaugurarea clădirii, cea mai importantă poartă de intrare feroviară în Capitală are geamuri sparte, călătorii împart peronul cu șobolanii și are multe restanțe când vine vorba de modernizare.
Este vorba de lotul 2, sectorul de nord și face parte din primul tronson al autostrăzii A0, care este inclusă în centura Bucureștiului. 9,5 kilometri din ea vor fi dați în folosință în noiembrie.
Dacă România încă se străduiește să-și găsească ritmul, alte state din Europa Centrală și de Est și-au dezvoltat rapid rețelele de autostrăzi, în ultimii ani. Acest lucru a fost posibil, în mare parte, datorită politicii Uniunii Europe de extindere a rețelei transeuropene de transport.
Lucrările la primul tronson al drumului expres Craiova-Pitești bat pasul pe loc, deși au început în urmă cu cinci ani. Câștigătorul inițial al licitației n-a reușit să facă mare lucru, drept urmare a fost reziliat contractul la sfârșitul anului trecut.
10 ore pentru un drum de 540 de kilometri. Atât i-a luat echipei Euronews pentru a străbate distanța București - Oradea, cu mașina. România are 995 de kilometri de autostrăzi, în diferite stadii de finalizare, dar acestea alternează cu drumuri naționale sau chiar județene.
București este singura capitală din Uniunea Europeană care nu are încă o autostradă care să ocolească orașul. Singura opțiune a fost Șoseaua de Centură, pe care autoritățile se opintesc încă din 2007 să o lărgească, dar în continuare este aglomerată și plină de gropi.
Avem puține autostrăzi, dar nici acelea așa cum ar trebui. Dată în circulație de mai bine de zece ani, Autostrada București-Ploiești aproape pare abandonată. O autostradă aproape a nimănui care este tratată ca atare. Din momentul în care ai intrat pe A3, imaginea este dezolantă.
Starea infrastructurii rutiere și feroviare încetinește Armata. Numărul mic de kilometri de autostradă, podurile șubrede ori degradarea căilor ferate sunt doar câteva dintre problemele care fac ca militarii să se deplaseze cu dificultate.
Cu o lungime de aproape 630 de kilometri, DN1 este una dintre cele mai lungi artere din România. Un drum presărat cu drame și tragedii, la care autoritățile ridică neputincioase din umeri. Pe prima porțiune de drum, între București și Ploiești, autoritățile au montat separatoare de sens din beton.
O localitate, un oraș, un județ, o regiune nu se pot dezvolta dacă nu au și infrastructură rutieră. Regiunea Moldovei este marginalizată de restul țării tocmai din cauza lipsei de autostrăzi care să faciliteze legătura între partea de nord-est cu cea de vest.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a afirmat, marţi, în Prahova, că săptămâna viitoare va fi atinsă ţinta de 1.000 km de autostradă, întrucât va fi dat în circulaţie lotul Nuşfalău - Suplacu de Barcău din Autostrada Transilvaniei.
Marcel Ciolacu spune că este pentru prima dată când vede o viziune de ansamblu la Ministerul Transporturilor, după o vizită de lucru pe loturile 1 şi 2 din Autostrada Ploieşti - Buzău (A7).
O autostradă va traversa Europa de la Marea Baltică la Marea Egee și va face legătura și cu Marea Neagră. Într-un interviu pentru Euronews România, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a explicat în ce stadiu se află se află cele două proiecte.
Sorin Grindeanu a explicat miercuri ce s-a întâmplat în noaptea de 14 spre 15 august, când sute de mașini au așteptat cu orele să treacă Dunărea cu bacul, pentru că podul de la Brăila era închis.
