România a așteptat jumătate de secol să contorizeze 1.000 de kilometri de autostradă. Doar că sfârșitul anului 2023 ne prinde tot fără drumuri de mare viteză care să lege regiunile țării. De la București la Oradea, spre exemplu, tot zece ore durează pentru a parcurge cei 600 de kilometri, iar drumul până în județele Moldovei e presărat cu șantiere. Nu-i mai bine nici cu trenul. Infrastructura e depășită, iar garniturile adună mai multe minute de întârziere decât călători.
2023 înseamnă totuși și aducerea în țară a primului tren electric nou din ultimii 50 de ani și inaugurarea Podului Brăila-Galați.
Uniunea Europeană și-a stabilit foaia de parcurs în domeniul transporturilor, ceea ce înseamnă că România ar trebui să construiască mult și, mai ales, repede pentru a se conecta cu rețelele de transport din alte țări.
Adina Vălean - Comisar European pentru Transporturi: E obligație pentru toate statele membre ca până la sfârșitul lui 2030, toată rețeaua esențială să fie completată și la anumite standarde și vorbim aici și de rutier și de cale ferată, adică sunt niște obligații pe care statele membre le au. Dacă mă întrebați când cred că o să fie gata, eu vă spun că trebuie să fie gata în 2030. Ceea ce este bine este că avem foarte multe fonduri la dispoziție, pe care trebuie să le și utilizăm.
România a atins anul acesta borna de 1.000 de kilometri de autostradă
Prea puțin, recunosc chiar autoritățile, care își păstrează totuși optimismul.
Ionel Scrioșteanu - Secretar de Stat în Ministerul Transporturilor: Ceea ce este bine este că în ultimii câțiva ani s-a intrat pe un ritm foarte crescut, față de perioada precedentă, în sensul în care avem foarte multe contracte pentru execuție, lucrări, avem 834 de km de autostradă cu contract de execuție. Avem șantiere deschise peste tot în țară. Avem pentru prima dată toate contractele semnate pe fostul coridor 4 pan european, de la Nădlac până la Constanța, ceea ce înseamnă că avem predictibilitate când o să avem prima autostrada care să taie țara în două și să avem de la Constanța, până la Nădlac efectiv autostradă.
Faptul că s-a construit pe bucăți, fără continuitate, nu este singura problemă, în România. Sunt autostrăzi date în folosință fără să aibă drumuri de ieșire sau indicatoare rutiere clare sau vizibile. Un șofer a fost surprins pe contrasens, iar impactul cu trei mașini, care circulau regulamentar, a fost evitat la limită.
Dacă suntem codași la construcția drumurilor de mare viteză, când vine vorba de tragediile din trafic, România a rămas și-n 2023 în topul morților în accidente rutiere.
Ionut Ciurea - Asociația Pro Infrastructură: Dacă am avea trenuri și, în general, infrastructură feroviară mai bună, am lua oameni de pe șosele și i-am pune pe tren, care este o soluție mult mai sigură decât mașina. Nu e ca și când suntem repetenți doar la autostrăzi, ci avem o problemă chiar mai mare, din anumite puncte de vedere, cu partea feroviară, pentru că dacă pe autostrăzi am mai investit ceva, pe feroviar am investit pe un singur coridor și restul rețelei a suferit extrem de mult, nici nu mai vorbesc de material rulant. În sfârșit, a intrat primul tren modern în ultimii 15 sau chiar mai mulți ani.
Acesta este primul tren electric dintr-un lot de 37, cumpărat cu fonduri europene. Doar că infrastructura feroviară nu este electrificată în totalitate, așa că trenul va putea circula inițial doar pe ruta București-Constanța. În tot acest timp, CFR continuă să adune probleme și... minute de întârziere.
Dacă în 2021 erau 3,4 milioane de minute de întârzieri la trenurile de călători, cifra a crescut la 4,3 milioane în 2022. Peste șapte miliarde de euro sunt disponibile pentru proiecte noi de infrastructură pe rețeaua transeuropeană de transport feroviar, naval și rutier, iar România trebuie să recupereze întârzierile în privința lucrărilor pe calea ferată, ca să nu piardă bani europeni.
Anul acesta a fost inaugurat cu mare fast podul suspendat peste Dunăre de la Brăila
Investiția de peste jumătate de miliard de euro face legătura dintre Moldova și Dobrogea.
Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor: Este un pod pe care l-aș numi un pod al speranței, al unirii, al speranțelor pentru toți românii.
Doar că, la nici jumătate de an de la inaugurarea așa-numitului Golden Gate de România, au început problemele. Au fost descoperite microfisuri la blocurile de ancoraj, șuruburi nestrânse la parapeții de protecție și asfalt denivelat. Așa cum era de așteptat, autoritățile au dat vina pe constructor.
Anul 2023 marchează și inaugurarea singurului aeroport construit de la zero în România, în ultimii 50 de ani. Aeroportul din Brașov a fost inaugurat în iunie și până acum au trecut pe acolo peste 80 de mii de călători. Deocamdată, o singură companie aeriană operează curse regulate de aici spre Marea Britanie și Germania.
Dacă la Brașov se fac investiții, nu același lucru se poate spune despre compania aeriană de stat TAROM, care a ajuns la pierderi de aproape 300 de milioane de lei, datorii de peste 1,2 miliarde de lei și un plan de restructurare care va costa 1,84 miliarde de lei. Ultimul an în care TAROM a înregistrat profit a fost 2007.
