Cu o lungime de aproape 630 de kilometri, DN1 este una dintre cele mai lungi artere din România. Un drum presărat cu drame și tragedii, la care autoritățile ridică neputincioase din umeri. Pe prima porțiune de drum, între București și Ploiești, autoritățile au montat separatoare de sens din beton, măsură care pare să fi redus numărul accidentelor. Specialiștii în siguranță defensivă spun că soluția este bună, dar ar trebui implementată peste tot.
Pornim la drum alături de campionul național de raliu, Titi Aur. Pe DN1. Una dintre cele mai periculoase artere din România. În total, 627 de kilometri. Doar pe segmentul dintre București și Ploiești, există parapete despărțitor între cele două sensuri, pentru a reduce accidentele rutiere. Chiar și așa, pericole există în continuare. Doar prezența poliției mai temperează șoferii vitezomani. Dar la scurt timp după ce trecem de echipajul de poliție, DN1 se transformă din nou în circuit de viteză.
Cătălin Codescu – Președinte Asociația Victimelor Accidentelor de Circulație (AVAC România): Avem probleme de educație, avem probleme de responsabilitate și avem probleme de fermitate a legii. Atât timp cât în 2023 constatăm abaterile la circulație numai prin agentul de poliție, pentru că nu avem un sistem de supraveghere rutieră care să ofere informații utile despre șoferii care încalcă legislația, nu vom fi eficienți și nu vom crea acea percepție șoferului român că este supravegheat oriunde. Vedem un echipaj de poliție, pe Waze, încetinim viteza pe lângă echipaj și apoi recuperăm ceea ce am pierdut prin reducerea vitezei.
Titi Aur, specialist în conducere defensivă: Camionul nu are răbdare să meargă legal, noi fiind puțin peste 70, camionul merge cu 90. Vine al doilea camion din spate care mă semnalizează, îmi face cu blitzul, l-am enervat că eu merg cu 70 și mă depășește. Aici este o intersecție periculoasă, cu multe accidente. Nu au răbdare să stea. Când se întâmplă accidentul, se dă șoferul de camion jos și spune că eu nu am mai avut ce să mai fac, am încercat să evit, dar mi-a sărit în față, ei nerespectând viteza, mai puțin în afara localității, pentru că nu au încotro. Un camion este limitat la 90 de kilometri la oră și atât au voie afară.
Statistica arată că 20% din accidentele rutiere grave din România se petrec din cauza vitezei
Titi Aur, specialist în conducere defensivă: Toată lumea își dorește să ajungă mai repede, dar mai repede înseamnă de multe ori, ca să nu spun de cele mai multe ori, înseamnă niciodată.
România este în continuare principala generatoare de tragedii în trafic din Uniunea Europeană, iar lucrurile par să nu se schimbe fără voință. Statisticile europene plasează România pe un nedorit loc 1 în topul morților în accidente rutiere. În 2021, spre exemplu, s-au înregistrat 93 de decese la milionul de locuitori la noi în țară, mai mult decât dublu față de media europeană. Iar cele mai periculoase drumuri se văd și în cifrele oficiale.
Numai în prima jumătate a anului, 27 de oameni au murit și alți 42 au fost grav răniți în 57 de accidente pe DN1. Nu e mai bine nici pe DN2, unde în aceeași perioadă au fost 44 de accidente grave, cu 36 de morți și 27 de răniți.
Titi Aur, specialist în conducere defensivă: Un politician mi-a spus următorul lucru: voi numărați morții pe șosea, noi numărăm voturile. Adică, dacă noi luăm niște măsuri dure, nu ne mai votează poporul.
Iar urmarea este una cinică.
Titi Aur, specialist în conducere defensivă: Dacă tot stăm așa și numărăm morții de pe șosea, să ne imaginăm că, dacă am fi într-un conflict militar și în fiecare zi am avea 70 de răniți, 10 răniți grav și am avea și 5 morți, ar fi știre.
Specialiștii în siguranță rutieră spun că doar după securizarea drumurilor lungi, ca DN1, E85 sau altele, România ar avea șanse reale să scadă numărul tragediilor de pe șosele.
Pierdem ani din viață stând în coloană pe drumuri proiectate greșit sau care pur și simplu nu mai fac față creșterii valorilor de trafic. Regiuni întregi sunt ocolite de investitori care nu vor să piardă timp sau să-și rupă mașinile pe șosele pline de gropi.
Prima autostradă din România, București-Pitești, a fost construită între 1967 și 1972. Democrația obținută după Revoluția din 1989 ne-a găsit cu puțin peste o sută de kilometri de autostradă în România. 33 de ani și 29 de miniștri ai Transporturilor mai târziu, abia atingem borna de o mie de kilometri. Asta nu a împiedicat însă autoritățile din ultimele trei decenii să taie zeci de panglici și să inaugureze pompos autostrăzi ai căror kilometri pot fi numărați pe degete. De cele mai multe ori fix în campanii electorale, când promiteau că se va face și mai mult, și mai bine. De la plimbări demonstrative cu bicicleta pe un ciot de autostradă până la ruperea unor contracte în direct la televizor, am avut de toate. Ce nu avem încă: drumuri de mare viteză care să lege toate regiunile României.
Urmăriți o nouă campanie Euronews: România, drum în lucru!
