Starea infrastructurii rutiere și feroviare încetinește Armata. Numărul mic de kilometri de autostradă, podurile șubrede ori degradarea căilor ferate sunt doar câteva dintre problemele care fac ca militarii să se deplaseze cu dificultate. Spune asta chiar Ministerul Apărării, care a atras atenția Ministerului Transporturilor, încă de acum câțiva ani. Potrivit analiștilor militari, dacă România ar fi atacată, transportul trupelor și al echipamentelor s-ar face cu întârziere și ar fi avantajat inamicul. Guvernul ar trebui să facă o prioritate din dezvoltarea infrastructurii de transport, mai ales că țara noastră are un război la graniță, mai spun experții.
Peste o mie de militari străini, cei mai mulți francezi, se antrenează în poligonul de la Cincu. Grupul de Luptă a fost înființat anul trecut, ca măsură de întărire a flancului estic, iar liderii NATO vor ca aici să ajungă și mai mulți militari și echipamente. Trupele au exerciții mereu, atât în poligon, cât și în alte zone din țară.
Accesul în Cincu se face cu dificultate, pe un traseu ocolitor, pentru că varianta mai scurtă, respectiv podul peste Olt, de la Voila, nu poate fi folosită. Podul trebuia reparat. S-a și semnat un contract de reabilitare la sfârșitul anului 2020, iar constructorul a promis că termină lucrările în cel mult un an. Termenul a fost depășit, podul nu e gata, iar autoritățile locale spun că firma tot găsește scuze.
Gheorghe Osalciuc – primarul comunei Voila: Emit pretenții că nu sunt bani destui și au apărut alte lucrări care necesită costuri suplimentare. Suntem în situația în care podul a fost dezafectat în calea de rulare și elementele de protecție stânga-dreapta. Sunt doi ani de întârzieri.
Podul de la Voila este în continuare dezafectat
Podul de la Voila, care le-ar face militarilor accesul mult mai ușor către baza de la Cincu, este în continuare dezafectat. Acest pod trebuia să fie gata de mai bine de doi ani de zile, spun autoritățile, însă lucrările au stagnat. În ultimul an, firma constructoare a decopertat asfaltul și a închis traficul. Cu toate acestea, zeci de șoferi își riscă viața în fiecare zi, trecând pe aici.
Un nou ordin de reluare a lucrărilor s-a semnat la sfârșitul lunii august. Planul este acum ca până la sfârșitul lui septembrie podul vechi să fie detonat și apoi reconstruit. Însă podul de la Voila e doar una din problemele de infrastructură care îi încetinesc pe militari. Inclusiv numărul mic de kilometri de autostradă e pe lista factorilor cu impact negativ asupra mobilității militare, lucru recunoscut chiar de Ministerul Apărării, într-un răspuns la o solicitare Euronews. Pe aceeași listă cu probleme se mai află și degradarea mai multor poduri și viaducte, drumurile cu o singură bandă de circulație pe sens, plus nenumăratele șantiere de pe șosele.
Aurel Cazacu – analist militar: Nu se dă atâta atenție cât ar trebui pentru ca, în caz de necesitate, aceste drumuri să facă față efortului care înseamnă mișcare de tancuri, mișcare de transportoare blindate, mișcare de echipamente militare, de aprovizionare militară. Este o întârziere, mișcarea este dificilă, se ajunge într-un timp mult mai mare, din punct de vedere militar. Toate aceste lucruri care se întâmplă la timp de pace devin foarte periculoase în cazul unui conflict și în caz de război pentru că inamicii noștri nu dorm, ei studiază și ei văd acum.
Nici pe calea ferată nu e mai bine
Infrastructura învechită impune restricții de circulație, iar în stații, echipamentele care i-ar ajuta pe militari să urce sau să coboare din trenuri tehnica militară fie nu există, fie sunt prea degradate ca să poată fi folosite eficient. În plus, România încă are sectoare de cale ferată care nu sunt electrificate. În condițiile în care există un război la graniță, analiștii din domeniul apărării spun că modernizarea infrastructurii rutiere și feroviare ar trebui să fie o prioritate pentru guvernanți, inclusiv din punct de vedere militar.
Ștefan Popescu – analist politică externă: Războiul este, în primul rând, o chestiune logistică: cum aduci trupe rapid pe câmpul de luptă, cum reușești să le miști, pentru că vedeți cât a contat în cadrul strategiei ucrainene capacitatea de a dispersa trupele, rușii nu au mai putut distruge toate forțele. Trupele franceze chiar doresc să ajungă la nivel de brigadă, dar dacă ar aduce, să spunem, 3.500-5.000 de militari, gândiți-vă că la un efectiv de o brigadă ai de-a face cam cu 1.500 de containere, vehicule foarte multe, care trebuie duse. Este clar că războiul din Ucraina ne-a arătat deficiențele logisticii noastre.
Ben Hodges - fost comandant al trupelor SUA în Europa: În ceea ce privește apărarea, desigur că trebuie să ai capacitatea să te deplasezi rapid, fie pentru a preveni un conflict, să arăți rușilor că trupele românești și aliate se pot mișca mai rapid decât ei, fie, în cazul în care începe un conflict, trebuie să-ți poți transfera rapid resursele către locurile în care este nevoie de ele. Situația este serioasă, ar trebui să existe un simț al urgenței din partea Guvernului, să repare și să îmbunătățească infrastructura. Este o parte foarte importantă a descurajării inamicului. Nu are sens să ai tancuri moderne, dacă nu poți ajunge la destinație la timp.
De altfel, Ministerul Apărării a atras atenția asupra problemelor de câțiva ani deja. Chiar a transmis Ministerului Transporturilor, în 2019 și în 2020, studii despre importanța infrastructurii pentru apărarea națională și a sprijinit instituția să obțină finanțare europeană pentru 7 proiecte de reabilitare. În plus, MApN și-a dat acordul pentru a prelua în administrare anumite sectoare de drum de la consiliile județene pentru a le moderniza.
Pierdem ani din viață stând în coloană pe drumuri proiectate greșit sau care pur și simplu nu mai fac față creșterii valorilor de trafic. Regiuni întregi sunt ocolite de investitori care nu vor să piardă timp sau să-și rupă mașinile pe șosele pline de gropi.
Prima autostradă din România, București-Pitești, a fost construită între 1967 și 1972. Democrația obținută după Revoluția din 1989 ne-a găsit cu puțin peste o sută de kilometri de autostradă în România. 33 de ani și 29 de miniștri ai Transporturilor mai târziu, abia atingem borna de o mie de kilometri. Asta nu a împiedicat însă autoritățile din ultimele trei decenii să taie zeci de panglici și să inaugureze pompos autostrăzi ai căror kilometri pot fi numărați pe degete. De cele mai multe ori fix în campanii electorale, când promiteau că se va face și mai mult, și mai bine. De la plimbări demonstrative cu bicicleta pe un ciot de autostradă până la ruperea unor contracte în direct la televizor, am avut de toate. Ce nu avem încă: drumuri de mare viteză care să lege toate regiunile României.
Urmăriți o nouă campanie Euronews: România, drum în lucru!
