Dacă România încă se străduiește să-și găsească ritmul, alte state din Europa Centrală și de Est și-au dezvoltat rapid rețelele de autostrăzi, în ultimii ani. Acest lucru a fost posibil, în mare parte, datorită politicii Uniunii Europe de extindere a rețelei transeuropene de transport. România mai are mult de recuperat pentru a ajunge din urmă țările din vestul continentului.
Țara cu cea mai extinsă rețea de autostrăzi din regiune, conform datelor Eurostat pentru 2021, este Ungaria, cu aproape 1.900 de kilometri. Aceasta este urmată îndeaproape de Polonia cu circa 1.800 de kilometri de drumuri de mare viteză.
În top cinci mai intră Austria, Cehia și Croația. România, Slovacia și Bulgaria fac parte din grupul țărilor cu o rețea de autostrăzi cu o lungime cuprinsă între 800 și cel mult o mie de kilometri.
Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor: Să știți că, în primul rând, e greu să fac comparații de acest tip. Pe de o parte, Ungaria are și un relief mai propice construcției de autostrăzi, aproape tot teritoriul e câmpie. Sigur, și dimensiunea țării e diferită la noi și la ei. Ei nu se află astăzi, când vorbim, într-o situație foarte bună. De ce? Pentru că au suspendate fondurile europene și, așa cum bine știți, greu vor reintra, și există în acest moment un anumit blocaj. Cel mai bine se vede când există un blocaj pe fonduri europene la ministerele de transport, că-s din România, din Ungaria, pentru că aici sunt cele mai mari sume.
Pentru a răspunde cererii în creștere pentru o infrastructură modernă de transport rutier, majoritatea capitalelor din regiune au dezvoltat inele de autostrăzi. Și în acest caz, Ungaria este lider. În jurul capitalei maghiare, orașul Budapesta, densitatea rețelei de autostrăzi este de 120 de kilometri pentru fiecare 1.000 de kilometri pătrați. O rețea rutieră dezvoltată este și în jurul orașelor Viena și Praga, cu aproape 100 de kilometri fiecare. Nu stau rău la acest capitol nici capitalele Croației și Slovaciei.
Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor: Faptul că noi în anul 1990, să spunem, aveam doar de la București la Pitești autostradă și că alții deja aveau o rețea de autostrăzi și știu bine ce spun, chiar țările din estul Europei, că nu vreau să ne comparăm cu țările din vestul Europei, și aveau o rețea de autostrăzi înainte de 1989. Asta nu înseamnă că în cei 33-34 de ani, în decembrie, de la Revoluție, statul român n-a rămas dator cetățeanului român pe această componentă, cea a realizării unei infrastructuri moderne. Păi, scuzați-mă, din 2007, de când noi am intrat în Uniunea Europeană, în afară de acum, noi n-am reușit să cheltuim banii europeni puși la dispoziție pe transporturi. Adică n-a fost neapărat o problemă de finanțare în acești ani, cât și o capacitate administrativă și o anumită neadaptare a statului la ceea ce înseamnă realitatea europeană.
Realitatea românească, pe de altă parte, arată că densitatea autostrăzilor în regiunea București-Ilfov este de aproape trei ori mai mică față de Budapesta, de exemplu. La nivel european, cele mai extinse rețele de autostrăzi sunt în Spania, Germania și în Franța.
Pierdem ani din viață stând în coloană pe drumuri proiectate greșit sau care pur și simplu nu mai fac față creșterii valorilor de trafic. Regiuni întregi sunt ocolite de investitori care nu vor să piardă timp sau să-și rupă mașinile pe șosele pline de gropi.
Prima autostradă din România, București-Pitești, a fost construită între 1967 și 1972. Democrația obținută după Revoluția din 1989 ne-a găsit cu puțin peste o sută de kilometri de autostradă în România. 33 de ani și 29 de miniștri ai Transporturilor mai târziu, abia atingem borna de o mie de kilometri. Asta nu a împiedicat însă autoritățile din ultimele trei decenii să taie zeci de panglici și să inaugureze pompos autostrăzi ai căror kilometri pot fi numărați pe degete. De cele mai multe ori fix în campanii electorale, când promiteau că se va face și mai mult, și mai bine. De la plimbări demonstrative cu bicicleta pe un ciot de autostradă până la ruperea unor contracte în direct la televizor, am avut de toate. Ce nu avem încă: drumuri de mare viteză care să lege toate regiunile României.
Urmăriți o nouă campanie Euronews: România, drum în lucru!
