În mai bine de o jumătate de secol, mai exact în 56 de ani, România are abia 995 de kilometri de autostradă și drum expres. Iar în această lună ar trebui să bifăm mia de kilometri odată cu darea în circulație a secțiunii Nușfalău - Suplacu de Barcău, parte din Autostrada Transilvania.
Specialiștii spun însă că România ar avea nevoie de 3.000 de km de autostradă pentru a bifa numărul necesar de drumuri moderne și rapide.
În schimb, suntem lideri la accidente rutiere mortale. În direct la Euronews, în cadrul emisiunii Vocile care contează, directorul executiv al Asociației Pro Infrastructura, Ionuț Ciurea, susține că problemele sunt mari și că cei de la CNAIR "țin cifrele secrete".
România are 995 de kilometri de autostradă și drum expres în 56 de ani
Ionuț Ciurea, director executiv Asociației Pro Infrastructură: "Față de nevoile de dezvoltare ale acestei țări, este cam o treime din ce avem nevoie, pentru a lega nu doar regiunile istorice ale țării, ci și orașele principale, astfel încât să avem aceste coridoare de trafic principale, să avem asigurat un tranzit rapid și în siguranță. Iar standardul de siguranță îl poate oferi doar autostrada sau drumul expres, în funcție de cum e proiectat, de valori de trafic, care sunt ținute la secret de CNAIR.
Pe măsură ce dezvoltăm această rețea de drumuri rapide, trebuie să facem și alte lucruri, să punem în siguranță și rețeaua de drumuri naționale pe care România a moștenit-o și a mai construit câte o centură pe ici, pe colo. Trebuie să mai construim niște centuri, nu la nivel de autostradă sau drum expres, ci la nivel de drum național standard, cu două benzi pe sens, sau nu neapărat.
Și mai trebuie să și întreținem această rețea de drumuri principale. Mai este nevoie și de implicarea autorităților regionale, județene, care au în administrare drumurile județene și primăriile, care au partea de drumuri locale. Se moare nu doar pe culoarele principale, ci se moare mult și în localități, care sunt tranzitate de drumurile naționale, care nu vor fi toate dublate de autostrăzi. Și se moare și pe județene. Dar CNAIR spune că are doar o parte din responsabilitate"
Alin Șerbănescu: "Indisciplina omoară, nu lipsa drumurilor"
În România, s-au dat în folosință, în medie, 26 de km de autostradă pe an. În aceste condiții, investitorii nu vor să vină în țara noastră pentru că nu sunt condiții să-și dezvolte afacerile. În plus, starea drumurilor este una proastă, în general, iar numărul acidentelor mortale ne plasează pe primul loc în UE.
Cu toate acestea, oficialii de la CNAIR susțin că nu starea drumurilor sau numărul lor cauzează această statistică, ci indisciplina în trafic, în principiu. Pe de altă parte, obținerea de bani de la UE pentru construcția de drumuri moderne este condiționată de anumiți indicatori de trafic, după cum precizează Alin Șerbănescu, purtător de cuvânt al CNAIR.
Alin Șerbănescu, purtător de cuvânt CNAIR: "Nu ținem nimic la secret, știți că o dată la cinci ani facem recensământul de trafic. În perioada pandemiei nu s-a putut face acest recensământ al valorilor de trafic și a putut fi făcut efectiv abia anul trecut. Sunt prelucrate datele și vor fi prezentate public, pe site-ul CNAIR. Deci nu vorbim de ținut ceva secret, CNAIR e faimos pentru că nu are nimic secret. Tot ce ni se cere, ori prezentăm la cerere, ori prezentăm noi înainte să ni se ceară. Deci nu avem secrete, așa cum încearcă domnul Ciurea să sugereze. În ceea ce privește gradul de motorizare, în România s-a ajuns la 9 milioane de vehicule. Acestea sunt autoturisme sau vehicule mari.
Dar cele care produc, din păcate, cel mai mare număr de accidente în România sunt autoturismele. Și aici vorbim despre indisciplina crasă a cetățenilor, a dispărut orice tip de respect pentru disciplina rutieră. Deci omoară indisciplina. Șoferi drogați, șoferi beți, șoferi care se uită în telefon și produc accidente cu victime, omoară oameni. 98% din accidentele grave, cu victime, sunt produse de indisciplina în trafic, nu de drum.
Noi, când cerem finanțare, automat prezentăm valorile de trafic. JASPERS, care este organism al UE, ne cere valorile de trafic. Dacă nu am valori de trafic pentru trei benzi, nu o să-mi dea niciodată bani pentru construcția unei autostrăzi sau drum expres cu trei benzi. E ca la bancă. În momentul în care te duci să ceri bani pentru șapte camere, banca spune că tu poți să ceri și să ai bani doar de două camere. Așa e și la UE. Nu te duci să ceri oricât pentru orice și să îți dea UE, închizând ochii și mergând pe prezumpția că tu îi promiți că, peste 50 de ani, o să ai nevoie de 5 benzi pe sens.
În momentul acesta sunt suficiente două benzi pe sens (n.r.: pentru autostrada A0). În viitor, peste 20, 30, 40 de ani, s-ar putea să nu fie suficiente și va trebui să upgradăm aceste autostrăzi, cum trebuie să upgradăm A3 pe anumite porțiuni, A1 pe anumite porțiuni și A2 pe anumite porțiuni. Dar gândiți-vă că înseamnă costuri de întreținere mai mari, pentru că o bandă în plus înseamnă mai mulți bani pentru întreținere, mai mult asfalt, mai mult parapet, mai mult marcaj, mai mulți oameni care au nevoie să o întrețină. Deci nu avem un sac fără fund la UE, care ne sponsorizează când avem chef. UE e foarte drastică, pentru că sunt și alte state care au nevoie de banii ăștia."
În prezent, România are 995 km dați în folosință pe 11 autostrăzi și două drumuri expres
Prima autostradă din România a fost construită între anii 1967 - 1972. Însă imediat după Revoluție, țara noastră avea doar puțin peste 100 de km de autostradă. Au trecut 33 de ani și 29 de miniștri ai transporturilor, timp în care s-au construit mai puțin de 900 de kilometri.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, spune că până la finalul anului 2024, vor fi dați în folosință minimum 200 de km.
În prezent, România are 995 de kilometri dați în folosință pe 11 autostrăzi și două drumuri expres.
Dincolo de ritmul lent în care se desfășoară lucrările, România continuă să proiecteze autostrăzi cu doar două benzi pe sens. Oficialii din Transporturi au explicații pentru asta, dar nu și o viziune clară pentru viitor.
Pierdem ani din viață stând în coloană pe drumuri proiectate greșit sau care pur și simplu nu mai fac față creșterii valorilor de trafic. Regiuni întregi sunt ocolite de investitori care nu vor să piardă timp sau să-și rupă mașinile pe șosele pline de gropi.
Prima autostradă din România, București-Pitești, a fost construită între 1967 și 1972. Democrația obținută după Revoluția din 1989 ne-a găsit cu puțin peste o sută de kilometri de autostradă în România. 33 de ani și 29 de miniștri ai Transporturilor mai târziu, abia atingem borna de o mie de kilometri. Asta nu a împiedicat însă autoritățile din ultimele trei decenii să taie zeci de panglici și să inaugureze pompos autostrăzi ai căror kilometri pot fi numărați pe degete. De cele mai multe ori fix în campanii electorale, când promiteau că se va face și mai mult, și mai bine. De la plimbări demonstrative cu bicicleta pe un ciot de autostradă până la ruperea unor contracte în direct la televizor, am avut de toate. Ce nu avem încă: drumuri de mare viteză care să lege toate regiunile României.
Urmăriți o nouă campanie Euronews: România, drum în lucru!
