O regiune întreagă a rămas la ani lumină distață în spatele celorlalte și asta, în mare parte, din cauza lipsei infrastructurii rutiere. La peste 30 de ani de la Revoluție, județele din Moldova tot nu sunt legate de restul țării prin drumuri de mare viteză. De autostrăzi care să repare această nedreptate se vorbește de aproape un sfert de veac, timp în care societatea civilă a decis că trebuie să se implice. S-au creat ONG-uri, s-au făcut proteste, însă drumul care să te ducă mai repede la destinație întârzie.
În regiunea Moldovei, primul metru de autostradă a apărut încă din 2019. Însă nu era chiar orice fel de autostradă.
Cea mai scurtă autostradă din lume nu e în Australia, așa cum ați putea afla de pe internet, ci în România, lângă Suceava. Un om de afaceri din nord-estul României a construit cea mai scurtă autostradă din lume, de doar un metru, protestând astfel față de lipsa infrastructurii din regiune.
Primul metru de autostradă
În localitatea Cumpărătura, din județul Suceava, se află primul metru de autostradă realizat simbolic de către omul de afaceri Ștefan Mandachi. Patru ani mai târziu, în regiunea Moldovei avem 16 kilometri de autostradă, toți incluși în șoseaua de centura a Bacăului.
La nivel național, campania pornită de Ștefan Mandachi, ”România vrea autostrăzi”, a avut un impact atât de puternic încât în ziua inaugurării metrului simbolic, zeci de firme, companii, instituții sau personalități și-au oprit activitatea timp de 15 minute, alăturându-se astfel protestului care s-a viralizat sub hashtag-ul "șîeu".
Ștefan Mandachi - inițiator campanie "România vrea autostrăzi": Pentru că nu am avut autostrăzi, am pierdut peste un an și jumătate din viața mea la volan. Au rezonat milioane de oameni. Practic, pe rețelele sociale au fost, cred, peste o sută de mii de share-uri, iar reach-ul a fost de 20 de milioane.
Omul de afaceri a făcut inclusiv un film documentar pe tema aceasta.
Ștefan Mandachi - inițiator campanie "România vrea autostrăzi": În 2018, vă dați seama, îmi imaginam că, după șase ani de zile, în mod cert vom avea autostrăzi aici, la Suceava. Poate că am fost prea optimist, poate că am fost prea tânăr, poate că am fost prea pripit. Îmi dau seama că nu s-au mai generat alte forme de protest dedicate autostrăzilor.
Nu s-a schimbat mare scofală aici, în Moldova. Moldova este singura regiune istorică decuplată de la infrastructură.
Metrul de autostradă a ajuns obiectiv turistic
Turist: Ne-am oprit că ne lipsesc și nouă autostrăzi în România și am venit de curiozitate. Se întâmplă multe accidente în țară. Vii din Italia, faci în câteva ore patru sute de kilometri. Aici faci cât facem toată Italia, Ungaria și Slovenia. Mergi cu 50 la oră. Este dificil.
Sperăm să apucăm și noi să mergem pe autostrăzi.
Lipsa unui drum de mare viteză a izolat complet județele din regiunea Moldovei, mai ales din punct de vedere economic.
Paul Butnariu - președintele Camerei de Comerț si Industrie Iași: Putem combate, mai mult sau mai puțin, expresia că civilizația se termină acolo unde se termina autostrada. Dar din punct de vedere economic, aceasta este o realitate.
Suntem într-o zonă săracă. Suntem într-un pol al sărăciei, pentru că și partea de Est a României, regiunea de Nord Est și Republica Moldova sunt cele mai sărace regiuni din Uniunea Europeană.
Ca să transporți mărfuri de la Iași la Oradea, spre exemplu, ai de traversat peste 125 de localități.
Paul Butnariu - președintele Camerei de Comerț si Industrie Iași: Această distanță parcursă în aceste condiții de drum aglomerat, de drum prin orașe și comune înseamnă diferență de preț cu valoarea unui produs trimis la export din zona de Est a României între 7-15% pentru că avem nevoie de mentenanța transportului, pentru că avem nevoie de șoferi suplimentari, datorită faptului că, în lipsa de autostrăzi care ar însemna maximum opt ore de parcurs, chiar mai puține, înseamnă al doilea șofer, pentru că avem circa 15-16 ore de parcurs.
Acum, pentru Moldova sunt în plan două autostrăzi
A7, care ar trebui să traverseze țara de la nord la sud și A8, Autostrada Unirii, care ar urma să lege Moldova de Transilvania. Aceasta din urmă ar urma să coste 6,4 miliarde de euro pentru un total de 320 de kilometri.
Paul Butnariu - președintele Camerei de Comerț si Industrie Iași: Ni se tot spune că este cea mai scumpă autostradă, cea mai grea. Nu pot să înțeleg cum este cea mai grea, când nici măcar nu atingem cota de o mie de metri la traversarea Munților Carpați, dar nu este o lucrare care să motiveze întârzierea de un sfert de veac până acum și tare îmi este că, având în vedere condițiile actuale și mai durează încă cel puțin un de veac până vom vedea această autostradă funcțională și eficientă.
Zilele trecute, ministrul Transporturilor și premierul au inspectat șantierele de pe A7, Autostrada Moldovei și au făcut noi promisiuni.
Sorin Grindeanu, Ministrul Transporturilor: Se vorbește, dar abia în ultimul an s-au încheiat contractele. Până acum doar s-a vorbit. În 2022 s-au încheiat contracte pe 12 din 13 loturi.
Marcel Ciolacu, premierul României: Moldova va avea, în sfârșit, autostradă. Din acest moment, nu mai poate nimeni opri acest proiect. Această investiție în infrastructură este evident că va duce la un echilibru de dezvoltare între regiunile istorice ale României. Îmi pare rău pentru cei care au fost până acum, că n-au reușit să deblocheze Moldova.
Pentru județele din nord-estul țării, A7, care adună aproape 450 de kilometri de la Ploiești până la Siret, granița cu Ucraina, ar însemna cu adevărat o gură de oxigen.
Marius Ilincaru - director de cabinet al președintului CJ Botoșani: Sectorul de autostradă Pașcani-Suceava din autostrada A7 va trece prin această zonă. Autostrada A7 este un proiect major. Nu cred că numai pentru Botoșani, pentru toată zona Moldovei. Dar pentru Botoșani ar însemna, de fapt, conectivitatea la rețeaua de drumuri de infrastructură mare.
Cele două proiecte de autostrăzi au apărut, însă, în mare parte datorită presiunii puse constant de societatea civilă. Printre cei implicați e și Adrian Covăsneanu, încă din 2006-2007, când lucra ca geograf.
Adrian Covăsneanu - membru fondator Asociația Moldova vrea Autostradă: Nu a fost ușor, pentru că ne-am asumat acest voluntariat într-o manieră de anduranță, pentru că durează, discuții, negocieri, întâlniri la nivel înalt, cu președintele României de două ori, la Comisia Europeană cu diferite persoane, în Parlamentul European. Am fost primul ONG care a ajuns inclusiv la ședințele Comisiei Transportului. Cumva un exemplu unicat în istoria recentă a Uniunii Europene.
Asta a însemnat ani investiți, studii, strategii pe care ONG-urile le-au făcut și le-au dat autorităților centrale
Adrian Covăsneanu - membru fondator Asociația Moldova vrea Autostradă: În ultimii ani, ca urmare a eforturilor ONG-urilor care au capacitat autoritățile centrale, s-au făcut pași. Încă nu sunt pașii pe care ni-i dorim, pentru că timpul, din păcate, lucrează împotriva regiunii moldave, în sensul că în 2022 s-a pierdut un an de zile pe studierea traseului autostrăzii Ungheni-Iași-Târgu Neamț.
Irinel Bucur - membru Asociația "Împreună pentru A8": Multe sincope pe parcursul derulării contractului. Îmi pare rău să o spun, dar sunt destul de mulți funcționari publici care fie se opun, fie caută motive să nu avanseze acest proiect. La ora actuală implicarea noastră este în a descoperi soluții, soluții care trebuie obligatoriu și implementate de către beneficiarul proiectului care este CNAIR.
Iar la soluții se ajunge prin educație, motiv pentru care Ștefan Mandachi a lansat un nou manifest, de data asta cultural.
Ștefan Mandachi - inițiator campanie "România vrea autostrăzi": Am instalat un container care are peste patru mii de cărți. Oamenii pot veni și pot să stea aici, pot să ia câte o carte sau să aducă.
Un pas mic de furnică înspre educație. Asta cred că e soluția. Asta cred că e cheia. În momentul în care va crește nivelul de educație, vor răsări și autostrăzi.
Pierdem ani din viață stând în coloană pe drumuri proiectate greșit sau care pur și simplu nu mai fac față creșterii valorilor de trafic. Regiuni întregi sunt ocolite de investitori care nu vor să piardă timp sau să-și rupă mașinile pe șosele pline de gropi.
Prima autostradă din România, București-Pitești, a fost construită între 1967 și 1972. Democrația obținută după Revoluția din 1989 ne-a găsit cu puțin peste o sută de kilometri de autostradă în România. 33 de ani și 29 de miniștri ai Transporturilor mai târziu, abia atingem borna de o mie de kilometri. Asta nu a împiedicat însă autoritățile din ultimele trei decenii să taie zeci de panglici și să inaugureze pompos autostrăzi ai căror kilometri pot fi numărați pe degete. De cele mai multe ori fix în campanii electorale, când promiteau că se va face și mai mult, și mai bine. De la plimbări demonstrative cu bicicleta pe un ciot de autostradă până la ruperea unor contracte în direct la televizor, am avut de toate. Ce nu avem încă: drumuri de mare viteză care să lege toate regiunile României.
Urmăriți o nouă campanie Euronews: România, drum în lucru!
