Elena Lasconi a reacționat ferm la criticile apărute după un interviu în care a declarat că „cel mai simplu lucru este să-ți iei un bilet și să pleci în altă parte”, afirmație interpretată de unii ca fiind o critică la adresa românilor din diaspora.
Cine sunt favoriți în sondajele pentru alegerile prezidențiale 2024? Depinde pe cine întrebi. Partidele și-au comandat propriile sondaje, dar comparând clasamentele putem observa mari diferențe.
De la studiile absolvite, până la activitatea profesională sau valorile în care cred, greu găsești un candidat pentru Cotroceni care să nu fie acoperit de controverse.
Elena Lasconi, candidată la alegerile prezidențiale, a declarat, miercuri, că nu a ascuns nimic în CV-ul ei. ”Viața mea e o carte deschisă de mai bine de 30 de ani”, a spus candidata USR.
Facultatea de Drept pare a fi punctul comun al candidaților la Cotroceni. Pe lista de prezidențiabili sunt patru politicieni care au terminat Dreptul din totalul de 8 anunțați până acum.
Cum se prezintă „candidații-titulari", problema lui Ciolacu, „defectul ucigător” al lui Ciucă și singurul candidat care generează emoție. De ce a apărut afirmația „avem nevoie de Băsescu din trecut”.
Cursa electorală pentru Cotroceni se află într-o nouă etapă. Candidații la alegerile prezidențiale au început să își prezinte notele obținute la examenul de bacalaureat.
Elena Lasconi, președinta USR, a declarat miercuri seara că, dacă va ajunge președinta României, îl va propune premier pe Ilie Bolojan, actualul președinte al Consiliului Județean Bihor.
Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă și Elena Lasconi vor să atragă electoratul de extremă-dreapta, iar în cazul în care vor ajunge în turul doi al alegerilor prezidențiale, își pun speranța ”să ia voturile de la AUR și SOS”, a declarat politologul Cristian Pîrvulescu, la Euronews România.
Preşedintele USR, Elena Lasconi, a calificat congresul PSD ca fiind "un festival al dezinformării, al minciunilor şi al atacurilor cu date false", iar discursurile liderilor social-democraţilor au arătat "tupeu şi sfidare".
Cursa pentru Cotroceni se aglomerează. Marile partide și-au desemnat deja candidații. Unii și-au lansat campania cu fast sau și-au montat panouri electorale uriașe, alți posibili candidați încă ezită.
Principalele partide politice nu au mai putut aștepta și au lansat deja primele mesaje electorale în „precampanie”, o perioadă nesupusă controlului strict al autorităților, unde se investește masiv în publicitate, în special în mediul online.
România se confruntă cu un sistem de sănătate și educație grav afectat, a declarat Lasconi în deschiderea congresului extraordinar al partidului, unde vor fi aleși membrii Biroului Național și candidatul la alegerile prezidențiale.
Elena Lasconi este noua președintă a USR. Ea a fost votată de aproape 70 la sută dintre membrii partidului. Acum, Lasconi vrea să fie candidatul formațiunii la Cotroceni, dar decizia finală va fi luată la Congresul de sâmbătă, atunci când se alege și noul Birou Politic Național.
Elena Lasconi a câștigat miercuri alegerile pentru funcția de președinte al USR cu 68% dintre voturi. Lasconi, primarul reconfirmat din Câmpulung, i-a avut ca principali contracandidați pe activistul Radu Hossu și deputatul Cristian Seidler.
Elena Lasconi și-a anunțat candidatura la președinția USR pe pagina sa de Facebook. Primarul din Câmpulung Muscel a spus că înainte de această decizie s-a asigurat că membrii partidului își doresc ca USR să fie reformat din temelii.
Elena Lasconi, proaspăt realeasă în funcția de primar al orașului Câmpulung Muscel, a declarat că vrea să candideze la șefia partidului Uniunea Salvați România (USR).
Elena Lasconi, primarul orașului Câmpulung Muscel, a declarat, joi, la Euronews România, că va decide să candideze la alegerile prezidențiale din 2024 dacă va beneficia de susținerea colegilor săi din partidul USR
Elena Lasconi a fost forțată să se retragă de pe listele pentru alegerile europarlamentare din 2024. Într-un interviu exclusiv, Cătălin Drulă i-a comunicat să se retragă din cursa pentru un scaun la Bruxelles.
Gabriel Bădescu, director al Centrului pentru studiul democrației și profesor universitar în cadrul Facultății de Științe politice de la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj-Napoca e convins că realitatea este oarecum diferită față de sondaj.
