Cu câteva zile înainte de alegerile prezidențiale, cifrele din sondaje rămân foarte apropiate. În cel mai recent dintre aceste sondaje, cel făcut de AtlasIntel, citat de HotNews, Marcel Ciolacu a pierdut un procent față de precedentul sondaj, dar rămâne principalul favorit să devină președinte al României, cu o intenție de vot de 24,3%.
Însă întrebarea principală rămâne aceeași: cine intră în turul 2, alături de liderul PSD?
Alegeri prezidențiale 2024. Ultimul sondaj AtlasIntel
Ultimele date arată că, pentru locul 2, George Simion continuă să aibă un avantaj, dar foarte mic, în fața Elenei Lasconi. Simion e cotat cu 15,4%, în timp ce Lasconi ar avea 15,3%, ceea ce înseamnă că ambii au urcat câte un procent față de precedentul sondaj, cel publicat pe 14 noiembrie și realizat în perioada 9-12 noiembrie. Acest ultim studiu a fost făcut de AtlasIntel în perioada 15-20 noiembrie și a fost publicat pe 21 noiembrie.
Nicolae Ciucă a cunoscut o creștere de două procente, însă rămâne al patrulea favorit, cu 12,1%. Surpriza este Mircea Geoană, care continuă să scadă. De la 9,1%, el a ajuns la 7%.
Sondaj AtlasIntel pentru alegerile prezidențiale 2024, făcut în intervalul 15-20 noiembrie 2024:
- Marcel Ciolacu 24,3%
- George Simion 15,4%
- Elena Lasconi 15,3%
- Nicolae Ciucă 12,1%
- Mircea Geoană 7%
- Călin Georgescu 6,2%
- Kelemen Hunor 5,9%
- Ana Birchall 4,2%
- Cristian Diaconescu 3,3%
- Cristian Terheș 2,1%
- Sebastian Popescu 1,8%
- Ludovic Orban 1,5%
- Alexandra Păcuraru 0,8%
- Silviu Predoiu 0,1%
În acest ultim sondaj, interesantă este și repartizarea voturilor candidaților în funcție de sexul alegătorilor.
- George Simion ar fi ales de 19,5% dintre barbați și 10,6% dintre femei.
- Călin Georgescu – 4,2% bărbați și 7,7% femei.
- Ana Birchall – 1,6% bărbați și 6,5% femei.
- Elena Lasconi - 15,5% bărbați și 13,8% femei
Referitor la vârsta alegătorilor, Ciolacu are cei mai mulți simpatizanți cu vârstă cuprinsă între 60 și 69 de ani (39,6%) sau peste 70 de ani (31,9%). Ocupantul locului secund în sondaje, George Simion, ar fi votat, în special de tinerii între 18 și 29 de ani (20,9%). Elena Lasconi ar fi aleasă și ea în majoritate de tinerii cu vârste între 18 și 29 de ani (35,5%).
Surprinzătoare este situația lui Nicolae Ciucă. El ar fi votat în principal de populația cu vârstă între 60 și 69 de ani (19,1%), însă ar obține doar 0,7% din partea tinerilor de 18-29 de ani.
În ceea ce privește educația alegătorilor, unii candidați ar obține procentaje mai bune de la persoanele cu educație superioară decât de la cele cu educație medie sau primară: Elena Lasconi (16,9% față de 14,1%), Mircea Geoană (9,3% față de 6%), Kelemen Hunor (6,9% față de 5,3%), Ana Birchall (4,7% față de 3,9%), Cristian Diaconescu (4,4% față de 2,8%), Cristian Terheș (2,5% față de 1,9%).
Pe regiunile țării, cei mai mulți votanți i-ar avea Marcel Ciolacu în Muntenia (28,2%). Simion ar fi votat, în mare parte, de cei din zona București-Ilfov (24%). Elena Lasconi ar avea în Moldova cele mai bune cifre (18,7%), iar Nicolae Ciucă, în Muntenia (17,9%). Ciolacu ar obține rezultate bune și în Transilvania, cu 21,7%. Tot aici, Kelemen Hunor ar primi 15,6%.
În ceea ce privește veniturile votanților, Ciolacu ar fi ales de 33,7% dintre cei care câștigă între 3.000 și 5.000 de lei pe lună. George Simion ar avea 28,6% din intenția de vot a persoanelor cu venituri de până în 3.000 de lei. În ceea ce o privește pe Elena Lasconi, cele mai multe voturi pe care ea le-ar primi, adică 19,9% din ele, ar fi din partea persoanelor cu venituri lunare de peste 10.000 de lei, în timp ce Nicolae Ciucă ar fi votat de 16,3% din persoanele cu venituri de 7.000 - 10.000 de lei.
- Cristian Diaconescu a vorbit despre un anumit tip de amenințări, pentru a se retrage din cursa pentru președinție: „Ne vom ocupa noi de dvs într-o formă sau alta”
- Ce au discutat Nicolae Ciucă și Ilie Bolojan la întâlnirea cu liderii PNL din teritoriu. Liberalii, convocați după declarațiile lui Bolojan
Ce surprize pot apărea în primul tur al alegerilor prezidențiale
În acest context, politologul Remus Ștefureac a avut o analiză referitoare la aceste ultime sondaje. El este și director al INSCOP Research și a publicat studii de specialitate în ţară şi străinătate.
Postarea lui Remus Ștefureac: „O explicatie pentru "Surprize-Surprize"
Ultima măsurătoare publicată de INSCOP Research referitoare la alegerile prezidentiale cu date care au început să fie culese în urmă cu două săptămâni arata o distanță de 4-6 puncte între locul 1 si 2, o distanță de aproximativ 5 puncte între locul 2 și 3 și distanțe relativ mici între locurile 3, 4 si 5. Raportat obiectiv la marja de eroare de +/-3%, aceste distanțe nu erau deloc mari, mai ales pe date culese cu 2-3 săptămîni înainte de data primului tur al alegerilor prezidențiale.
În ultimele doua săptămâni, și mai ales în ultimele zile, intensitatea disputelor electorale a crescut puternic, la fel controversele și interesul populației. Pe acest fundal, intenția de vot a început să sufere modificări importante de la zi la zi, cu posibile consecințe, subliniez posibile, nu obligatorii, asupra ierarhiei candidaților. De asemenea, a crescut puternic numarul nehotărâților și al celor care nu răspund la întrebări, ceea ce crește incertitudinea și posibilitatea unor suprize majore. Pe de altă parte, non-răspunsurile în creștere pot însemna și o spirală a tăcerii care funcționează de regulă doar în favorarea candidaților neconvenționali (așa cum a fost Donald Trump în SUA).
Dacă ne raportăm la debutul pre-campaniei și al campaniei electorale, ierarhia, care era cu totul alta la început, a suferit deja oricum modificări semnificative pe fondul unei dinamici fără precedent determinate de distanțele realativ mici între competitori (să nu uităm că pentru prima dată în istoria compețiilor prezidențiale, niciun candidat nu trece de 25-26%, potrivit măsurătorilor noastre).
Legat de publicarea celor mai recente estimări, mi-aș fi dorit să putem face acest lucru (până la urmă ține de credibilitatea noastră ca ultimele cifre publicate înainte de alegeri să fie cele care au fost culese cât mai aproape de momentul electoral pentru a avea estimări cât mai fidele), însă nu avem posibilitatea.
INSCOP Research nu a publicat niciodată sondaje pe teme politice decât la comanda unor clienți care și-au asumat împreună cu noi publicarea lor. În acest an electoral am publicat sondaje naționale politice rezultate din contracte cu entități care și-au asumat contractual publicarea (Agenția de presă News, Fundația Friedrich Naumann, ILD sau cotidianul Libertatea cu care am avut contract pentru două sondaje si cărora le mulțumim pentru parteneriat). Nu vom abandona acest principiu sănătos. Or, în ultimele două săptămâni ale campaniei, deși am continuat să măsurăm, inclusiv pe cont propriu, nu am mai avut contracte cu clauză de publicare.
Fără a face un proces de intenție nimănui, suntem de părerere că publicarea de sondaje ”autofinanțate” pe teme politice reprezintă o formulă de ingerință netransparentă în competiția electorală care transformă institutele de sondare în altceva decât ceea ce ar trebui să fie. Este strict opinia noastră.
Dincolo de această explicație mai lungă, pot spune, fără a încălca nicio clauză contractuală și niciun principiu, că potrivit celor mai recente măsurători care nu mai seamănă cu ultimele publicate de noi, deznodământul primului tur al alegerilor prezidențiale încă se joacă, ceea ce ar putea duce la creșterea participării la vot, adică o excelentă veste pentru democrația noastră."
