Cu câteva zile înainte de alegerile prezidențiale din România, o dezbatere electorală intensă a adus pe în prim plan principalii candidați dornici să-și prezinte viziunea pentru Cotroceni. Deși reprezentanții partidelor de la guvernare, Marcel Ciolacu (PSD) și Nicolae Ciucă (PNL), au lipsit, dezbaterea nu a fost lipsită de controverse. Jurnaliștii de la Factual.ro au analizat declarațiile făcute, demontând informațiile false sau trunchiate. Iată un rezumat al celor mai discutate afirmații.
Mitul lui Churchill
Atât Elena Lasconi, cât și Kelemen Hunor au citat o poveste despre Winston Churchill și bugetul pentru cultură în timpul războiului. Amândoi au greșit.
Kelemen Hunor: „Haideți să clarificăm chestiunea cu Churchill totuși. Când se făcea bugetul de război, Churchill îl chema pe ministrul de finanțe și îl întreba de unde tăiem banii. Și el a zis de la cultură. Și zice Churchill: Atunci de ce mai facem război? ”
Verdict, factual.ro: FALS
Potrivit PolitiFact și The Churchill Project, nu există dovezi că Churchill ar fi rostit vreodată replicile „Pentru ce mai luptăm?” sau „Atunci de ce mai facem război?”.
Educația și bugetul
George Simion a susținut că România alocă doar 2,1% din PIB pentru educație, mult sub media europeană de 4,7%. Potrivit analizei, informațiile sunt trunchiate. În 2023, suma reală este de 3,2% din PIB, conform Ministerului Educației. Media europeană rămâne corectă, dar datele menționate de Simion sunt inexacte.
George Simion: „Nu poți să ai, cu 2,1% din PIB alocat educației în 2023, un alt rezultat decât cel dezastruos din prezent, pe care îl prezentați dumneavoastră. Când media europeană este de 4,7%. Eu nu vorbesc despre acei 6% asumați de toate formațiunile politice acum 10 ani, 15 ani.”
Verdict, factual.ro: TRUNCHIAT
George Simion a descris Caracal, Jibou, Săcălaz și Babadag ca fiind „uitate” pentur că nu sunt suficiente școli sau spitale. Factual.ro a demonstrat contrariul: toate aceste localități au instituții educaționale și medicale active.
George Simion: „Și văd realitatea din Caracal, din Jibou, din Săcălaz și din Babadag. Și vreau să vă zic că, într-adevăr, aceste… localități sunt uitate, nu avem școală, nu avem spital Nu avem profesori, nu avem cadre medicale.”
Verdict, factual.ro:FALS
În Caracal, spre exemplu, există două licee tehnologice, iar anul acesta au fost angajate 25 de cadre didactice. De asemenea, există o creșă. De asemenea, în Caracal există un spital municipal unde lucrează 98 de medici.
În Jibou există două licee (vezi aici și aici) și o școală gimnazială. Spre exemplu, în Liceul Lucian Blaga lucrează 40 de cadre didactice dintre care 3 sunt profesori metodiști. În acest oraș funcționează un spital municipal unde lucrează 14 medici primari și specialiști.
În comuna Săcălaj sunt 3 școli și o grădiniță, un centru de permanență, două cabinete medicale și unul stomatologic.
În Babadag există un spital orășenesc cu 67 de paturi. În această localitate există un liceu, două școli și o grădiniță.
Corupția și traficul de droguri
Ludovic Orban a afirmat că doar cinci procurori DIICOT sunt specializați în combaterea traficului de droguri. arată că secția are 39 de posturi, dintre care 14 sunt ocupate, dar problema personalului insuficient rămâne reală.
Ludovic Orban: „(…) lupta împotriva reţelelor pe traficanţi de droguri, lupta pe bune, nu ce se întâmplă de ani buni în România, în care sunt poliţişti dealer de droguri, în condiţiile în care nu ai, de exemplu la DIICOT, decât 5 procurori specializaţi în instrument.”
Verdict, factual.ro: TRUNCHIAT
De asemenea, Elena Lasconi a sugerat că traficul de droguri este în mare parte facilitat de complicitatea autorităților vamale. Deși președintele poate influența strategii, implementarea rămâne în sarcina instituțiilor operative, cum ar fi Agenția Națională Antidrog.
Elena Lasconi: Mi-am amintit că la un moment dat se făcea bugetul în timpul războiului și Churchill a fost criticat pentru că spunea: unii au pus prea mulți bani pentru cultură. Și el a dat o replică foarte, care mi-a rămas în minte și sper să rămână în mintea multora: „Pentru ce mai luptăm?”
Verdict, factual.ro: FALS
Afirmația conform căreia Winston Churchill ar fi rostit cuvintele „Pentru ce mai luptăm?” ca răspuns la presiunile de a tăia finanțarea culturii pe timpul războiului este falsă.A fost demontată de site-ul american de fact-checking PolitiFact.
Mircea Geoană critică lipsa programelor de învățământ dual
Mircea Geoană a criticat lipsa programelor de învățământ dual la nivel universitar, însă acestea există deja. Metodologia a fost adoptată, iar Universitatea din Oradea este unul dintre primele exemple concrete.
Mircea Geoană: „Școala românească astăzi produce, de fapt, copii care nu sunt pregătiți pentru meseriile viitorului. Trebuie o discuție cu sectorul privat. Și, așa cum se întâmplă în Canada, învățământ dual nu doar la nivel preuniversitar, ci și la nivel universitar, cum se întâmplă în țările dezvoltate. Învățământ dual, inclusiv universitar, în care sectorul privat să lucreze cu tinerii noștri, să le ofere joburi și diplome care să aibă sens, nu niște bucăți de hârtie fără valoare.”
Verdict, factual.ro: FALS
România are în implementate deja programe de învățământ dual la nivel superior, în parteneriat cu diverse centre universitare.
Metodologia de funcționare a învățământului dual superior a fost adoptată și publicată în Monitorul Oficial chiar anul acesta.
De asemenea, prima formă de învățământ dual superior a fost deja inaugurată la Oradea (avem implicate atât licee cât și Universitatea din Oradea) în baza apelului lansat de către Ministerul Educației.
Astfel, declarația lui Mircea Geoană este falsă întrucât avem în dezvoltare programe de învățământ dual superior accesibil studenților.
Cheltuielile publice
Geoană a menționat că România cheltuie aproape 39% din PIB pe sectorul public. Deși corect, el a omis faptul că aceasta este una dintre cele mai mici cote din UE, sub Polonia, care alocă 47,63% din PIB.
Mircea Geoană: „România este singurul stat european care n-are un criteriu minim de performanță în sectorul public.”
Verdict, factual.ro: FALS
În România, OUG 57/2019 stabilește o serie de criterii de performanță. Ordonanța are și o metodologie care stabilește cum se verifică aceste criterii.
Criteriile de performanță pot fi, într-un cadru general:
- eficacitatea funcționarului public în rezolvarea problemelor de serviciu atribuite,
- inițiativă în soluționarea acestora, capacitatea de a-și asuma responsabilitatea pentru deciziile luate,
- respectarea și implementarea soluțiilor hotărâte de superiorul ierarhic,
- abilități de sinteză, analiză și dorința continuă de autoperfecționare profesională, etc.
De asemenea, criteriile de performanță din instituții sunt stabilite prin Metodologia de analiză a posturilor emisă de Agenția Națională a Funcționarilor Publici
Secretariatul General al Guvernului are publicat un set de norme privitoare la indicatorii de performanță ale funcționarilor din instituțiile publice.
În martie 2024, Ministerul Administrației și Internelor a publicat Ordinul 51 prin care sunt stabilite diferite criterii de performanță pentru angajații din minister.
Acest articol este realizat pe baza verificărilor făcute de Factual.ro. Citiți întreaga verificare AICI.
Calendarul alegerilor din 2024
Alegerile 2024 în România. Pentru prima oară, toate cele patru rânduri de alegeri au picat în același an. Alegerile locale și europarlamentare au avut deja loc, pe data de 9 iunie. Când sunt organizate alegerile parlamentare și alegerile prezidențiale?
9 iunie 2024- alegeri locale și alegeri europarlamentare;- 24 noiembrie 2024 - alegeri prezidențiale, primul tur
- 1 decembrie 2024 - alegeri parlamentare;
- 8 decembrie 2024 -alegeri prezidențiale, al doilea tur.
