#ROCHARGE by Vitesco Technologies, turul României cu mașini electrice s-a încheiat cu succes și toate mașinile aduse în siguranță înapoi în București. Au fost 9 zile în care jurnaliștii au strâns date despre cele opt mașini, dar în care au și făcut turism.
Ziua 5 din #ROCHARGE, turul României cu mașini electrice, s-a încheiat cu o dezbatere pe tema mașinilor electrice, dar mai ales a infrastructurii de încărcare din România, și în special de pe traseele pe care cei 16 șoferi din tur au ajuns până în acest punct.
"Computere cu roți" este sintagma care descrie din ce în ce mai bine felul în care funcționează mașinile de astăzi. Ziua a patra a #ROCHARGE, turul cu mașini electrice, a inclus o vizită la una dintre companiile care, în România, produce și testează componente pentru mașinile viitorului.
Teama că vor rămâne fără baterie sau “range anxiety” reprezintă una dintre principalele frici cu care se confruntă șoferii tentați să treacă de la mașinile cu motoare termice la cele electrice.
Este vorba de lotul 2, sectorul de nord și face parte din primul tronson al autostrăzii A0, care este inclusă în centura Bucureștiului. 9,5 kilometri din ea vor fi dați în folosință în noiembrie.
Euronews România participă la #ROCHARGE by Vitesco Technologies 2023, un tur ce are un scop clar: să ne arate cât de pregătite sunt mașinile și șoselele de la noi pentru un viitor electric.
Euronews România va petrece nouă zile în #ROCHARGE by Vitesco Technologie, un tur al României în care opt mașini electrice proaspăt lansate în țara noastră vor fi testate pe drumurile patriei, așa încât la final să ai cifre reale de consum și o radiografie a infrastructurii de încărcare din România.
Noile norme de poluare EURO 7 vor fi mai puțin dure decât își dorea Comisia Europeană. Anunțul vine din partea miniștrilor statelor membre reuniți la Bruxelles, care au exclus înăsprirea standardelor de poluare în industria auto.
Dacă România încă se străduiește să-și găsească ritmul, alte state din Europa Centrală și de Est și-au dezvoltat rapid rețelele de autostrăzi, în ultimii ani. Acest lucru a fost posibil, în mare parte, datorită politicii Uniunii Europe de extindere a rețelei transeuropene de transport.
În întreaga Europă, tot mai multe orașe iau măsuri pentru a interzice accesul autovehiculelor în centru. Însă o capitală pare că se îndreaptă în direcția opusă.
Autoritățile s-au lăudat cu inaugurarea unui ciot din autostrada Transilvania, pe care se chinuie să o termine de 20 de ani. Este vorba despre porțiunea de doar 13,5 km dintre Suplacu de Barcău și Nușfalău.
Statele europene dezbat asupra unui proiect de compromis în așa fel încât să fie impuse reguli mai puțin stricte privind normele de poluare Euro 7 pentru vehiculele cu motoare cu combustie internă, precum și să fie amânată data la care să fie implementate noile reglementări.
Lucrările la primul tronson al drumului expres Craiova-Pitești bat pasul pe loc, deși au început în urmă cu cinci ani. Câștigătorul inițial al licitației n-a reușit să facă mare lucru, drept urmare a fost reziliat contractul la sfârșitul anului trecut.
10 ore pentru un drum de 540 de kilometri. Atât i-a luat echipei Euronews pentru a străbate distanța București - Oradea, cu mașina. România are 995 de kilometri de autostrăzi, în diferite stadii de finalizare, dar acestea alternează cu drumuri naționale sau chiar județene.
București este singura capitală din Uniunea Europeană care nu are încă o autostradă care să ocolească orașul. Singura opțiune a fost Șoseaua de Centură, pe care autoritățile se opintesc încă din 2007 să o lărgească, dar în continuare este aglomerată și plină de gropi.
Avem puține autostrăzi, dar nici acelea așa cum ar trebui. Dată în circulație de mai bine de zece ani, Autostrada București-Ploiești aproape pare abandonată. O autostradă aproape a nimănui care este tratată ca atare. Din momentul în care ai intrat pe A3, imaginea este dezolantă.
Bogdan Blaj, avocat specializat în despăgubiri din accidente rutiere, a vorbit la Euronews România despre ce probe are nevoie un șofer pentru a fi despăgubit, în situația în care produce un accident rutier, din cauza infrastructurii rutiere defectuoase.
Starea infrastructurii rutiere și feroviare încetinește Armata. Numărul mic de kilometri de autostradă, podurile șubrede ori degradarea căilor ferate sunt doar câteva dintre problemele care fac ca militarii să se deplaseze cu dificultate.
Cu o lungime de aproape 630 de kilometri, DN1 este una dintre cele mai lungi artere din România. Un drum presărat cu drame și tragedii, la care autoritățile ridică neputincioase din umeri. Pe prima porțiune de drum, între București și Ploiești, autoritățile au montat separatoare de sens din beton.
O localitate, un oraș, un județ, o regiune nu se pot dezvolta dacă nu au și infrastructură rutieră. Regiunea Moldovei este marginalizată de restul țării tocmai din cauza lipsei de autostrăzi care să faciliteze legătura între partea de nord-est cu cea de vest.
56 de ani i-au trebuit României să se apropie de inaugurarea kilometrului o mie de autostradă. Chiar și așa, vor mai trece încă cel puțin 4 ani până când vom putea traversa Carpații cu mașina pe o șosea de mare viteză.
Aventura unui concediu la munte în România începe chiar de pe șosea. Mai ales dacă plecarea e din București. Valea Oltului și Valea Prahovei, pe cât de spectaculoase în peisaje sunt, pe atât de aglomerate, mai ales în weekend sau în sezon turistic.
