GUSTĂ ROMÂNIA
Babicul de Buzău își așteaptă eticheta europeană. Prin ce se diferențiază de alte salamuri
Este picant, făcut din carne crudă și trece printr-un proces de afumare lung de cel puțin 20 zile. De această dată, campania Gusta România se întoarce la Buzău și vă prezintă povestea babicului. Este un salam cu origini sârbești, însă adoptat și transformat de români.
Cum se obține eticheta europeană pentru produsele românești tradiționale. Procesul poate depăși chiar și cinci ani
Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, producătorilor români li s-au pus la dispoziție multe oportunități. Printre acestea se numără și obținerea certificărilor europene pentru produsele alimentare tradiționale.
Cum se face adevărata telemea de Sibiu. Doar nouă producători sunt autorizați să vândă produsul, în prezent
Campania GUSTĂ ROMÂNIA ajunge la Sibiu, acolo unde telemeaua făcută din laptele oilor din zonă a obținut și certificare europeană. Cât de lung și cât de greu e drumul de la stână până la raft?
RETROSPECTIVĂ. Gustă România: Produsele românești care au primit recunoaștere europeană
Cu multe dintre produsele noastre preferate, România se așază și la masa europeană. Mai exact, cu acele produse care au primit recunoaștere europeană prin cele trei etichete Indicație Geografică Protejată, Denumire de Origine Protejată și Specialitate Tradițională Garantată.
Telemeaua de Ibănești este maturată în apă de izvor, fără sare adăugată
Telemeaua de Ibănești este produsă din laptele vacilor crescute pe Valea Gurghiului în județul Mureș, fără pic de sare adăugată, probabil unul dintre cele mai cunoscute produse lactate din țară. Urmăriți modul în care este realizată într-un nou episod din campania Euronews: Gustă România!
De ce se cheamă salamul de Sibiu..."de Sibiu". Istoria de peste un secol a celui mai cunoscut produs tradițional românesc atestat
Salamul de Sibiu a fost cel de-al doilea produs românesc recunoscut la nivel european, după magiunul de Topoloveni. A obținut eticheta cu Indicație Geografică Protejată în februarie 2016. Istoria sa se scrie, însă, în țara noastră, de mai bine de un veac.
Pita de Pecica, bună ca sufletul omului. Rețeta tradițională, respectată și astăzi
”Oameni ca pâinea caldă”. Am mers prin țară să-i căutăm. Și i-am găsit, dar am dat și de pâinea caldă ca sufletele lor. În Pecica, în vestul țării, se face pita după cum era pe vremuri. În cuptoare tradiționale, după o rețetă transmisă din generație în generație.
La Botoșani se face cașcavalul care a fost acreditat la nivelul Uniunii Europene. Cașul se topește într-un coș de nuiele
Deși pare un proces complicat, cașcavalul de Săveni are doar trei ingrediente: lapte, cheag și sare. Iar ce face să fie un produs deosebit e faptul că laptele nu e pasteurizat.
Cârnații s-au născut la sat. La Pleșcoi. Aproape toți localnicii de acolo știu să prepare cârnați după rețeta tradițională. Care e secretul lor?
După ce v-am arătat cum se fac magiunul de Topoloveni și plăcinta dobrogeană, vă punem în farfuria virtuală felul principal. Și vă invităm în Buzău, la Pleșcoi, unde sunt produși cârnații care au făcut celebru numele localității. Urmăriți un nou episod din campania Euronews: Gustă România!
De ce este magiunul de Topoloveni protejat de UE. România are 13 produse înregistrate, Italia 890
În 7 aprilie 2011, magiunul de prune de Topoloveni devenea primul produs românesc recunoscut la nivel european cu Indicație Geografică Protejată. Această titulatură garantează calitatea și, în același timp, trasabilitatea unui produs.