Gogoși proaspete cu magiun de prune, un dulce cu care ne alintau bunicile noastre. Noi am crescut, însă gustul copilăriei a rămas în suflet. De această dată vă invităm să descoperim împreună magiunul de prune de Topoloveni, un magiun autentic românesc, acreditat la nivel internațional.
În 7 aprilie 2011, magiunul de prune de Topoloveni devenea primul produs românesc recunoscut la nivel european cu Indicație Geografică Protejată. Această titulatură garantează calitatea și, în același timp, trasabilitatea unui produs. În plus, are și rolul de a-i proteja reputația. Ca să aflăm de ce magiunul de Topoloveni și-a câștigat locul printre produsele cu Indicație Geografică Protejată am mers chiar acolo unde e el făcut. Drumul magiunului începe în livada cu prune românești, de altfel unicul ingredient. Pe un teren de 2 hectare, în comuna Vedea din județul Argeș, Bogdan Ionică duce tradiția mai departe. Are grijă de o plantație de pruni veche de peste 30 ani, transmisă din generație în generație.
“Facem cu pasiune ceea ce facem. Și dacă e profitabil, și dacă nu e profitabil, nu te înduri de ei să-i lași. “ spune Bogdan.
Magiunul de Topoloveni, produs doar din două soiuri de prune
În fiecare an, aproape 15 tone de prune ajung la fabrica din Topoloveni. Din cele trei soiuri, două sunt potrivite pentru a face magiun. Ne explică fermierul.
-Acesta este un soi care ne-a mai rămas, este un soi mai târziu, restul s-au cules. Este o prună foarte dulce, foarte bună pentru magiun, se desprinde sâmburele foarte bine de…
- Deci asta contează?!
- Contează foarte mult pentru dânșii la Topoloveni chestia aceasta, să rămână sâmburele curat. - Chiar e… nu ne-am fi gândit niciodată că sâmburele curat e…
- Păi, dacă nu rămâne, nu pot să facă magiunul.
- Ia să vedem, să și testăm. Vai, ce dulce e! Și putem să le mâncăm așa nespălate pentru că… nu sunt stropite cu absolut nimic.
- Fără pesticide, fără îngrășăminte, fără nimic. Foarte bun.
Din livadă ajungem la fabrica pe care Bibiana Stanciulov a cumpărat-o în urmă cu peste 20 de ani, când acolo era aproape numai un morman de fiare vechi. De atunci muncește să ducă numele magiunului de Topoloveni în toată lumea.
Bibiana Stanciulov, directoarea fabricii de magiun: “Noi, ca să ajungem la acea consistență pe care o vedem în vasul mic al magiunului, și îmi pot permite chiar și o demonstrație…. Acesta este magiunul, nu are pe el lipici, nici plase, nici nimic, așa stă magiunul, cum stau românii drepți în fața istoriei. Ca să ajungi la aceasta consistență ești obligat să o fierbi între 10 și 12 ore. În borcan vedeți se păstrează exact forma în care se toarnă. Și am acest curaj și l-am avut dintotdeauna, el nu curge din borcan, pentru că are consistența de peste 56% substanță uscată. “
Felicia Macaleț, jurnalist Euronews: “Imediat după ce sunt culese din livadă, prunele ajung la fabrica de magiun de prune din Topoloveni. Aceasta este prima etapa, sunt spălate, ulterior sunt scoși sâmburii, iar apoi prunele ajung în mașina de tocat.”
Cum se pregătește magiunul la fabrica din Topooloveni
Pregătirea magiunului se face în cazane cu pereți dubli. Produsul nu este expus direct la foc, astfel nu riscă să se ardă. Temperatura este constantă, niciodată mai mare de 80 grade. Și, spre deosebire de alte produse, magiunul de Topoloveni nu are aditivi și nici nu se adaugă zahăr. Tocmai asta i-a deschis multe uși.
Bibiana Stanciulov, directoarea fabricii de magiun: “ Suntem într-adevăr pe site-ul de NATO, ca produs abilitat, acreditat a fi consumat de către persoanele, soldații, persoane cu grade superioare de la NATO tocmai datorită faptului că poate fi utilizat fără limită de vârstă, de la 6 luni, poate fi utilizat de persoane bolnave de diabet, poate fi utilizat de persoane bolnave de absolut orice, este un aliment funcțional.”
Nici împachetarea nu se face oricum. Orice mic detaliu contează.
Elena, angajată în fabrică: “Mii de borcane ne trec prin mâini. De exemplu, astăzi avem 2500. Borcanul cu fața la tine, eticheta la fel. Și practic fiecare borcan pe care-l vedem în magazine e etichetat și de dumneavoastră. Și magiunul e ca la bunica. Nu ca la mama, ca la bunica. Că noi acum avem mame europene, ca la bunica. Ne mândrim că putem să ducem tradiția mai departe.”
Iar asta se vede și în gestul final din procesul ambalării. Sub capacul fiecărui borcan e strâns legată panglica în culorile drapelului.
“Este un succes al meu cu mine însămi. Este un succes al familiei și l-am dus mai departe, chiar dacă nu am nepoți, uite, un nepot care ne duce încă 800 ani de acum încolo. E o mândrie a mea că sunt româncă.“, ne mărturisește Bibiana Stanciulov.
Pentru oamenii locului fabrica de magiun e parte din povestea de viață. Mirela Basarabie muncește aici de peste 35 ani. Și își amintește de cum era la început.
Mirela Basarabie, angajată în fabrică (57 ani): “(Reporter: Cand ați pășit pentru prima data in fabrica?) Am venit la varsta de 16 ani, eram un copil când m-am angajat, era foarte greu, căram cu niște băi produsele astea, acum s-a modernizat totul merge automatizat, la butoane, nu ne mai luptăm cu baite. (Reporter: Pentru dvs ce înseamnă mai exact magiunul de topoloveni?) Îmi aduce aminte de bunica când făcea acasă acest produs.”
Rețeta de magiun de prune, păstrată de generații
Sunt și acum bunici în curtea cărora fiecare toamnă începe cu foc sub ceaunul pentru magiun. Așa am găsit-o și pe doamna Luminița.
- Trebuie focul ușurel, să nu se afume, din ce fierbe se îngroașă și, dacă e focul tare, se afumegă. Trebuie să-l învârtesc mereu până când… magiunul e fiert și gata de luat, paleta trebuie să șadă…
- Aaaa, ăsta e secretul.
- Dacă se dă într-o parte, mai trebuie fiert. Nu se dă și șade ….
- Deci e aproape gata?
- Da, e aproape gata.
- Ia să văd dacă e complicată treaba asta. Bănuiesc că necesită și efort. Daaaa, e greu.
- E cam greu, dar suntem obișnuite, dacă suntem la țară și facem mereu toamna, ne învățăm.
- Treaba asta cu paleta se face… de ce?
- Să nu se lipească.
- De unde ați luat tradiția așa?
- De la bunici. De când trăiau bunicii, părinții și noi mergeam, acuma nu știu dacă copiii noștri or mai face.
Patru ore mai târziu vine, în sfârșit, momentul în care ne putem bucura de produsul final.
Un produs local, cu o tradiție de peste 100 ani în spate, trezește curiozitatea, iar oamenii locului se mândresc cu ce au și vorbesc despre asta ori de câte ori au ocazia. Ne întâlnim cu primarul orașului Topoloveni
Reporter: “Când mergeți prin afară, când ziceți Topoloveni, oamenii asociază orașul cu acest produs: magiunul de prune?”
Gheorghiță Boțârcă, primarul orașului Topoloveni: ”Da! De fiecare dată când ajung pe undeva oamenii, n-o să găsești pe nimeni mai interesat decât să vadă de la tine un produs tradițional. Colegii mei, mă refer la cei din Mioveni. Zic “eu ce să fac?” Tu te duci și le dai un magiun, un pahar de vin, eu ce să-i dau, o Dacie?”
