Astăzi luăm la pas județul Argeș. Poposim întâi la Mănăstirea Curtea de Argeș, apoi ne plimbăm cu un caiac pe lacul de la Vidraru, cel mai adânc lac de baraj din țară, unde bineînțeles, trecem prin niște peripeții. Admirăm și mașini românești din anii 50', care sunt păstrate cu mare grijă de Emil Hagi în Câmpulung Muscel. Profităm și de natura din Argeș, județul unde sunt cele mai înalte vârfuri muntoase din România, Negoiu și Moldoveanu, plus unele dintre cele mai spectaculoase peșteri în Cheile Dâmbovicioarei. De mâncare nu vă mai zicem nimic. Vă lăsăm să o descoperiți!
Vă invităm azi în Argeș, județul vechii capitale a Țării Românești, al celor mai înalți munți și al celui mai adânc baraj din România. Nu aveam cum să nu începem călătoria din punctul cel mai cunoscut al județului - Curtea de Argeș. Atestată documentar în 1330, fosta capitală a Țării Românești, încă păstrează urmele trecutului care a ridicat-o la acest rang.
Mergem la mănăstirea cu același nume și cu o legendă care a făcut-o celebră.
Maia Bondici, jurnalistă Euronews: „Zidul ridica, dar orice lucra, noaptea se surpa. A doua zi iar, a treia zi iar, a patra zi iar! Lucra în zadar! Conform legendei Meșterului Manole, în acea seară, el a visat că dacă va vrea ca această Mănăstire să rămână în picioare, trebuie să zidească următoarea persoană pe care o vede. Ei bine, la lucru, a doua zi, meșterii au întâmpinat-o chiar pe Ana lui Manole, soția sa. Așa că, dacă legenda este adevărată, Ana s-ar afla în zidul din spatele meu.”
E drept că în urmă cu sute de ani, zona era seismică și mlăștinoasă, așa că zidurile construite nu rezistau prea mult.
Adrian Enache, preot: „Sfântul Voievod Neagoe Basarab a venit cu acea idee revoluționară, unică, să consolideze toată zona cu acele componente: piatră, bile de stejar, var nestins, iar astfel putem spune că motivul surpării zidurilor constituie sâmburele de adevăr al legendei.”
Și Manole, cu varianta de nume Manoli, a fost identificat în cărțile istoricilor. În 1512, Neagoe Basarab, cel care a pus temeliile mănăstirii, a vizitat Constantinopolul chiar după ce orașul a fost afectat de un cutremur puternic. Istoricii spun că Baiazid al II-lea și-a chemat cei mai buni arhitecți pentru a readuce la viață metropola, iar printre ei se afla Manoli din Niaesia, care a proiectat o moschee. Deși nu a reușit să o construiască niciodată, ar fi servit ca inspirație pentru ce avea să fie mai târziu la Curtea de Argeș.
Adrian Enache, preot: „Este prima biserică din această zonă unde întâlnim îmbinate elemente de natură armeană, arabă, persană, georgiană, iar specificul catedralei, de departe cele două turle răsucite sub formă de spirală, contorsionate.”
Curtea de Argeș este considerată „necropola României”. Aici au fost înmormântați regii și reginele țării
Curtea de Argeș este însă și locul în care, alături de neamul Basarabilor, sunt înmormântați și regii și reginele României. În vechea catedrală sau în noua necropolă regală sunt criptele celor care au condus cândva țara.
Lăsăm orașul în urmă și ne facem călători pe Transfăgărășan, drumul șerpuit pe 150 de kilometri care leagă Argeșul de Brașov și Sibiu. Atenție însă la urși, dacă ajungeți vara pe aici, ați putea să întâlniți unul chiar pe șosea. Tot în zonă găsim și cel mai adânc baraj din România, Vidraru, unde ne-am oprit pentru o gură de aer curat…și puțin sport extrem. Cel puțin pentru unii dintre noi.
Lacul Vidraru este cel mai adânc baraj din România. Are o adâncime de 155 de metri
Maia Bondici, jurnalistă Euronews: „Lacul Vidraru este cel mai adânc.”
Mircea Paraschiv, administrator: „Cel mai adânc baraj din țară. 155 de metri adâncimea apei și 166 de metri înălțimea barajului. 465 de milioane de metri cubi de apă la cotă maximă și undeva la 11 km de la baza barajului până la cea mai îndelungată coadă, fiind pe canionul Capra.”
Ne-am dunat curajul și am trecut la fapte.
Maia Bondici, jurnalistă Euronews: „Eu m-am urcat deja în barcă. Din fericire nu sunt cea care va vâsli. E un peisaj absolut deosebit și liniștea de aici e ca un fel de terapie. Asta ne povesteați și înainte.”
Mircea Paraschiv, administrator: „Da. Multă lume, având foarte mulți clienți vara, ne tot întreabă „Domnule, da nu v-ați plictisit? Nu vi s-a luat să stați în fiecare zi aici?”. În fiecare zi descoperi altceva. Fiecare anotimp are frumusețea lui. Și iarna e frumoasă. Dacă întoarceți puțin camera și către Munții Făgăraș o să vedeți un peisaj splendid.”
Pasionații de munte găsesc în Argeș cele mai înalte vârfuri muntoase de la noi, Negoiu și Moldoveanu, care depășesc 2500 de metri. Noi ne-am continuat drumul pe Transfăgărășan, dar înainte de următorul popas trebuie neapărat să vă spunem că, dacă ajungeți prin zonă și aveți timp, urcați și cele 1480 de trepte până la Cetatea Poenari, vechea fortăreață a lui Vlad Țepeș.
În Câmpulung Muscel ne-a așteptat Emil Hagi, cel care, după ce a participat la un concurs împreună cu fiul său, a deschis în 2014 Muzeul Automobilului Românesc.
Muzeul Automobilului Românesc are peste 60 de mașini, iar cea mai veche este din anii 1950
Emil Hagi, fondatorul Muzeului Automobilului românesc: „Ideea nu ne aparține. Am preluat-o de la Majestatea Sa Regele Mihai care era președinte de onoare și președinte fondator al clubului nostru, respectiv Retromobil Club România. Cu stilul lui foarte binevoitor, foarte sfătos, adresându-se ca un bunic către nepotul lui, a adresat câteva cuvinte de genul „tinere, să-ți urmezi pasiunea pentru mașinile vechi, pentru că și eu în copilărie aveam această pasiune care m-a urmărit toată viața și îți va da satisfacție, o pasiune frumoasă”.”
Maia Bondici, jurnalistă Euronews: „Sunt peste 60 de mașini la Muzeul Automobilului Românesc, iar această mașină de pompieri este printre cele mai vechi. A fost construită în 1957, atât la Brașov, cât și în Timișoara.”
Dacii, mașini de teren pentru armată sau IMS-uri, cum erau ele numite, mașini ARO, toate și-au găsit locul în curtea muzeului.
Și din nou la drum, mai avem multe de văzut.
Maia Bondici, jurnalistă Euronews: „Suntem la poalele așa-zisei Meteora din România. Urmează să urcăm sus la Mănăstirea Cetățuia Negru Vodă, așa că ne pregătim de drumeție. Să pornim!”
Când vrem să ne tragem sufletul, găsim bănci la tot pasul. Iar cele 12 cruci care simbolizează cei 12 apostoli marchează și traseul spre mănăstire. Când ajungem la ultima, știm că ne apropiem de finalul drumeției.
Maia Bondici, jurnalistă Euronews: „După un drum de aproximativ 30 de minute prin pădure, am ajuns într-un final la 881 de metri altitudine, la Meteora României.”
Asemănarea cu celebra mănăstire din Grecia, construită pe vârful unei stânci, i-a adus acest renume. Luăm la pas zona și vedem urmele lăsate de cei care au trecut pragul bisericii.
Am coborât de pe munte și ne-am îndreptat spre Nămăiești, unde știam că suntem așteptați cu bucate de-ale locului.
Alisa Diaconescu, fermieră: „V-am pregătit platoul cu bunătăți ale fermei noastre. Toate făcute aici, sunt produse tradiționale.”
Maia Bondici, jurnalistă Euronews: „Aș putea să și gust?”
Alisa Diaconescu, fermieră: „Ați gustat un cașcaval cu chilli. E un cașcaval reinterpretat. Am pregătit o ciorbiță cu os afumat, acrită cu zeamă de varză, așa, ca pentru sezon.”
Maia Bondici, jurnalistă Euronews: „Numai bună pentru frigul de afară.”
Pentru felul doi am decis că e cazul să ne facem și noi utili. Că doar sloiul muscelean sau porcul la garniță, pentru cei care nu-s de-ai locului, nu poate fi mâncat fără o bucată de mămăligă pe plită, umplută cu brânză de burduf.
Pentru rezultatul final, vă încurajăm să trageți o fugă până aici. Și dacă tot ați venit aici, mai faceți vreo zece kilometri și opriți-vă în Lerești, să învățați cum se face berea.
Secretul berii artizanale este apa curată de la izvorul din zonă
Daniel Pană, berar: „Intrăm în camera frigorifică pentru că aici avem hameiurile.”
Maia Bondici, jurnalistă Euronews: „Sunt mai multe tipuri?”
Daniel Pană, berar: „Sunt mai multe tipuri. Și vă dau să încercați. Îl luați și îl fărâmițați fin în palmă. Frecați foarte bine palmele, scuturați și inspirați adânc. Și simțiți adevărata aromă a hameiului care își va pune amprenta asupra berii.”
Maia Bondici, jurnalistă Euronews: „Chiar miroase a bere!”
Mai stați un pic pe drumul nostru, că mai avem multe să vă arătăm.
Maia Bondici, jurnalistă Euronews: „Bine ați venit în Parcul Național Piatra Craiului! O bună parte din acesta este rezervație naturală, ceea ce înseamnă că multe animale și plante sunt sub strictă protecție. Este și o zonă carstică, ceea ce înseamnă că ascunde peste 60 de peșteri.”
Raluca Busioc, reprezentantă centru turistic: „Bine ați venit în comuna Dâmbovicioara, mai exact la Peștera Dâmbovicioara, unul dintre cele mai frumoase obiective turistice ale noastre.”
Peștera s-ar fi format în urmă cu mai bine de 15.000 de ani și încă mai păstrează urme ale animalelor care și-au găsit cândva adăpost aici.
Afară, luați-vă timp să vedeți Cheile Dâmbovicioarei. Se întind pe aproximativ 2 kilometri, pe traseul Rucăr-Bran. În unele zone, pereții depășesc 200 de metri înălțime și sunt absolut spectaculoși.
reporter: Maia Bondici
imagine: Daniel Stan
editor montaj: Robert Stănescu
editor coordonator: Amalia Dascălu
