Am revenit în Harghita pentru un nou episod din „România frumoasă”, pentru că mai aveam foarte multe de văzut. De data asta, am urcat până la aproape o mie de metri altitudine, ca să ajungem la singurul lac vulcanic din țară, Lacul Sfânta Ana.
Și în aceeași zonă, am fost în Tinovul Mohoș, un loc cu totul și cu totul special, unde nu poți păși oricum și oriunde, pentru că riști să te scufunzi. Solul e format din mușchi de turbă, adică resturi vegetale și multă, multă apă. Dar nu doar atât. Mergem de data asta și într-un atelier unde facem unt de casă. În plus, am făcut și sare cu arome și kurtos kolacs, pentru că nu puteam să mergem în Harghita și să nu ne bucurăm de cel mai bun dulce din zonă.
Lacul Sfânta Ana – singurul lac vulcanic din România
În Harghita, am urcat la aproape o mie de metri altitudine ca să ajungem la singurul lac vulcanic din România.
Levente Dosa, directorul Asociației „Pro Szent Anna”: „Putem să spunem că Lacul Sfânta Ana nu e numai o unicitate românească sau ceva rar în Europa Centrala și de Est, în esență e unicul, dar e unic din anumite perspective și în Europa. Și dacă mai adăugăm sora geamănă mai bătrână, craterul celălalt, Tinovul Mohoș, pe considerente științifice este unic în lume“.
Născut în craterul unui vulcan stins, în Masivul Ciomatu, singurele surse de apă pentru Lacul Sfânta Ana sunt acum ploile și zăpada care se topește de pe munte.
Felicia Macaleț, jurnalistă Euronews: „Aici prea multe n-ai ce să spui. E un loc … n-am cuvinte, vedeți. E superb! E liniște și e frumusețea asta a naturii care te copleșește pur si simplu”.
Lacul, împreună cu zona Tinovul Mohoș, a fost declarat rezervație naturală în 1995. Luată la pas, întreaga regiune se arată ca o adevărată comoară turistică.
Turist: „Este fascinant! Nu am cuvinte. Am încercat să facem fotografii, dar nu… trebuie să vii aici. Fotografiile nu reflectă frumusețea locului”.
În rezervație am găsit chiar și o capelă, unde sute de turiști ajung în pelerinaj în fiecare an de Sfânta Ana.
Discuție Levente Dosa, directorul Asociației „Pro Szent Anna” - Felicia Macaleț, jurnalistă Euronews:
„Încă de prin anii 1300 avem amintiri scrise că la malul lacului Sfânta Ana există capelă.
Deci chiar și dacă o vedem așa nouă nu e prima care e aici.
Nu, este recent reînnoită”.
De promovarea și protejarea zonei se ocupă Asociația Pro Szent Anna.
Levente Dosa, directorul Asociației „Pro Szent Anna”: „Ca director al administrației simt o responsabilitate morală imensă față de această locație, în esență o posibilitate pe parte profesională de a face lucrurile bine, de a transmite ceva generațiilor viitoare“.
Tinovul Mohoș – rezervația naturală în care nu poți călca pe pământ
La fel ca Lacul Sfânta Ana, și Tinovul Mohoș a apărut într-un crater, de fapt craterul nordic din același Masiv Ciomatu. Doar că aici apa s-a retras, în urmă au rămas doar ochiuri de lac și mușchi de turbă, care transformă solul într-o pânză fragilă.
Discuție Levente Dosa, directorul Asociației “Pro Szent Anna” - Felicia Macaleț, jurnalistă Euronews:
„Până aici ține vegetația normală carpatină sau vegetația alpină, de aici în continuare pe o suprafață de peste 80 de hectare avem un colț de habitat reminiscent din era glaciară.
Deci practic acesta e un peisaj pe care am fi putut să-l vedem în urmă cu 10.000 ani?
Da!
Extraordinar!”.
Turiștii pot circula aici doar pe o alee din lemn, pentru că mușchiul de turbă nu este stabil.
Levente Dosa, directorul Asociației „Pro Szent Anna”: „Bacteriile, care ar trebui să descompună materialele organice din plante și să transforme în sol, nu sunt prezente. Nu e tocmai atractiv ce o să vă arăt, dar o să înțelegeți ce este turba. Capacitatea de absorbție a apei coincide cu masa turbei, deci tot ceea ce am ridicat acuma jumătate a fost apă și jumătate resturi de plante, rădăcini”.
Felicia Macaleț, jurnalistă Euronews: „Se mișcă tot în jur!”.
Și tocmai din acest motiv, zona nu poate fi vizitată oricând și oricum. Turiștii au acces doar în prezența unui ghid și numai în perioada aprilie-noiembrie.
În Harghita puteți participa la ateliere de sare
Natura a desenat județul Harghita în numeroase feluri. Unul dintre ele l-a transformat în Ținutul Sării. Spre exemplu, numai din zona Praid sunt extrase în fiecare an aproximativ 1700 de tone de sare. Magdolna Bákai a combinat sarea cu plantele aromatice din zonă și așa a apărut un atelier de sare condimentată. Îl găsiți în localitatea Mugeni.
Magdolna Bákai, proprietară atelier de sare: „Rețeta: avem aici busuioc, avem măghiran și avem oregano și puneți câte o linguriță din fiecare în mojar, după care puneți o lingură de sare“.
Zis și făcut! Am amestecat toate condimentele în mojar și ne-a ieșit un buchet de arome perfect.
Discuție Felicia Macaleț, jurnalistă Euronews - Magdolna Bákai, proprietară atelier de sare:
„Acest amestec se potrivește cu un anumit fel de mâncare?
Da, pentru pizza, dar se poate folosi și la spaghetti sau pur și simplu pe o felie de pâine cu unt.
Superb! Mai ales busuiocul și oregano…ce arome!”.
Mugeni, localitatea în care turiștii învață să facă unt
Tot în Mugeni găsim și casa-muzică. Emoke Ilyes a copilărit în curtea acestei case. După ce ultimii proprietari s-au stins, moștenitorii au decis să o vândă, așa că din 2019 casa a devenit un loc primitor pentru turiști.
Discuție Felicia Macaleț, jurnalistă Euronews - Emoke Ilyes, proprietară punct turistic din Mugeni, Harghita:
„Cine a locuit în această casă mai exact? Are peste 100 ani.
Ultima familie, familia Veres, erau mai înstăriți, ei au cumpărat casa, dar erau și muzicieni. Tocmai din acest motiv vedem țambal…
Da, contrabas, vioară și avem și un armoniu”.
Emoke Ilyes a restaurat și șura de lângă casă, unde îi invită pe turiști să învețe să facă...unt.
Discuție Felicia Macaleț, jurnalistă Euronews - Emoke Ilyes, proprietară punct turistic din Mugeni, Harghita:
„Procesul este foarte simplu: punem smântâna de casă în putină. Punem acest instrument din lemn, făcut de un meșter local. Și trebuie bătut.
Practic, batem acea smântână constant.
Cam o jumătate de oră.
Avem treabă. Ia să vedem!”.
Nu-i chiar pentru oricine, e nevoie de ceva forță ca să iasă untul așa cum trebuie.
Discuție Felicia Macaleț, jurnalistă Euronews - Emoke Ilyes, proprietară punct turistic din Mugeni, Harghita:
„Ce culoare… dacă e smântână de casă!
Așa ar trebui să iasă.
Deci albul trebuie să rămână pentru fața de masă, așa un ușor gălbui trebuie să iasă.
Exact. Și acum facem să fie așa frumos, îl îndreptăm. Acum vedem dacă am lucrat bine.
Vaaai! Ce frumos! Am făcut și unt. Ne-a ieșit!
Doamne, ce bun e!”.
Desertul Harghitei, kurtos kalacs
Ne mai lipsea doar un desert bun. Așa că ne-am așezat din nou la drum și am mers până în Corund, unde ne-am făcut utili într-un atelier de kurtos kalacs. Gazda noastră pregătise deja aluatul, așa că numai l-am întins cam de două palme și apoi l-am tăiat ca o panglică ca să se potrivească pe cilindrul de lemn unde se desăvârșește opera culinară.
Discuție Felicia Macaleț, jurnalistă Euronews - Eszter Lorincz, proprietară atelier de kurtos:
„Așa, da?
Da!
Aha. Și trag să se învârtă aluatul.
O mână acolo. O mână acolo jos.
Și să nu rămână spațiu! E bine?
Foarte bine. Super tare!
Mă descurc. Dacă m-ar vedea mama, ar fi mândră”.
L-am uns cu ulei, l-am acoperit cu un strat de zahăr și apoi l-am așezat deasupra jăratecului. După zece minute de învârtit minunăția deasupra jarului, nu ne mai rămâne decât să condimentăm cu tot ce trebuie.
Discuție Felicia Macaleț, jurnalistă Euronews - Eszter Lorincz, proprietară atelier de kurtos:
„Acolo avem cocos, scortișoară sau nucă.
Deci eu cu scorțișoară! Sunt amatoare de scorțișoară. Vai, ce aromă!
Deci trebuie să se odihnească puțin. Să se răcească.
Numai un minut!
Avem kurtosul gata! Ciao! Ia să vedem așa cât ies aburi din el. Doamne, cum miroase!
Poftă bună!”.
Gazda noastră, Eszter, organizează astfel de ateliere pentru toți turiștii care ajung în Corund și își doresc o experiență pe care n-ar găsi-o în altă parte. Experiență pe care vă recomandăm să o trăiți la pachet cu tot ce are de oferit mai bun și mai frumos județul Harghita.
Reporter: Felicia Macaleț
Imagine: Daniel Stan
Montaj: Robert Stănescu
Editor coordonator: Amalia Dascălu
