Motivarea CCR în cazul Dianei Șoșoacă are 21 de pagini. Judecătorii consideră că europarlamentara nu are o conduită demnă pentru un candidat la alegerile prezidențiale, că a avut atitudini antisemite, antidemocratice și nu numai, fiind enumerate mai multe comportamente controversate ale sale.
De altfel, Șoșoacă s-a plâns eurodeputaților prezenți în Parlamentul European că i-a fost respinsă candidatura la alegerile prezidențiale de către Curtea Constituțională a României (CCR).
Diana Șoșoacă denunță decizia CCR în Parlamentul European
Diana Iovanovici-Șoșoacă s-a plâns eurodeputaților prezenți că i-a fost respinsă candidatura la alegerile prezidențiale de către Curtea Constituțională a României (CCR).
Șoșoacă, lidera partidului SOS România, a catalogat decizia ca fiind abuzivă și motivată politic, nu constituțional.
În fața europarlamentarilor, Șoșoacă a subliniat că sondajele reale o plasau pe primul loc în cursa pentru președinția României, programată pentru 24 noiembrie. Ea a criticat CCR pentru anularea candidaturii sale, argumentând că toate cerințele legale fuseseră respectate.
Conform declarațiilor sale, motivele invocate pentru excluderea sa din cursa electorală nu țin de constituționalitate, ci de pozițiile sale publice împotriva vaccinării obligatorii și a măsurilor restrictive din timpul pandemiei, precum și de sancțiuni legate de un incident de depășire a vitezei, care este în prezent subiectul unui proces.
Șoșoacă a invocat și articolul 72 din Constituția României și articolele 9 și 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), care protejează imunitatea politică a parlamentarilor.
"Curtea Constituţională, pentru prima dată în istorie, mi-a anulat candidatura la preşedinţia României, nu pe motive de constituţionalitate, pentru că erau îndeplinite toate formele, ci pentru faptul că am luptat împotriva vaccinării obligatorii, pentru că am luptat împotriva botniţei din pandemie, pentru că am fost amendată de un poliţist că am depăşit viteza, deşi sunt în proces cu acel poliţist, pentru că am făcut declaraţii politice în Parlamentul României ca senator, încălcându-se articolul 72 din Constituţia României şi articolele 9 şi 10 CEDO prin care declaraţiile politice ale unui parlamentar au imunitate. Nu putem să fim condamnaţi pentru aşa ceva. Nu am fost judecată, nu am fost citată, nu am avut dreptul la apărare şi am fost judecată pe articole din ziar", a spus eurodeputata.
Ea a susținut că a fost sancționată pentru declarațiile politice pe care le-a făcut în calitate de senator, aspect pe care l-a considerat o încălcare a drepturilor sale.
Discursul Dianei Șoșoacă a avut loc în jurul orei 23:00 (24:00, ora României) în plenul Parlamentului European, unde a cerut atenția comunității europene asupra situației din România.
CCR a emis motivarea completă în cazul Dianei Șoșoacă
Ședința Curții Constituționale pentru redactarea și motivarea deciziei în privința respingerii candidaturii Dianei Șoșoacă a început la ora 16 și s-a încheiat după mai bine de o oră.
După ora 21:40, a fost publicată HOTĂRÂREA nr.2 privind contestarea înregistrării candidaturii doamnei Diana Iovanovici-Șoșoacă la alegerile pentru Președintele României din anul 2024. Mai jos, explicațiile din decizia CCR:
Știrea inițială:
Ședința Curții Constituționale pentru redactarea și motivarea deciziei în privința respingerii candidaturii Dianei Șoșoacă a început la ora 16 și s-a încheiat. Inițial aceasta era programată să înceapă la ora 14:00, dar, potrivit unor surse Euronews România, a fost amânată deoarece judecătorii care au luat decizia nu se pun de acord cu textul motivării.
CCR a respins toate cele opt contestații
„În ședința din data de 7 octombrie 2024, Curtea Constituțională, în cadrul atribuției privind respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României, a luat în dezbatere opt contestații împotriva înregistrării unor candidaturi la alegerile pentru Președintele României din anul 2024”, se arată într-un comunicat de presă.
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a respins toate cele opt contestații. Hotărârile sunt definitive şi se comunică Biroului Electoral Central.
Printre cele opt contestații, a fost și una nouă, depusă de Diana Șoșoacă. Ea a reclamat faptul că BEC nu i-ar fi înregistrat cea de-a doua tentativă de a se înscrie în cursa pentru alegerile prezidențiale.
Ploaie de contestații la CCR
Judecătorii CCR vor analiza, astăzi, opt contestații în legătură cu candidaturile la alegerile prezidențiale 2024. Pe ordinea de zi a Curții Constituționale sunt și trei contestații împotriva înregistrării candidaturii lui Marcel Ciolacu și una împotriva înregistrării candidaturii Elenei Lasconi.
Totodată, judecătorii CCR vor mai discuta și contestația formulată de Diana Șoșoacă, după ce Curtea a invalidat candidatura acesteia.
După decizia CCR, Diana Șoșoacă și-a întocmit un nou dosar sâmbătă seară și l-a depus pe ultima sută de metri, dar a fost respins de BEC.
Candidatura Dianei Șoșoacă a fost anulată de judecătorii Curții Constituționale, fără a oferi, însă, o explicație concretă asupra motivelor pentru care a fost luată decizia. Singurul informație venită dinspre CCR este că judecătorii „au admis contestațiile formulate de doamna Amalia Bellantoni si domnul Mihai Gheorghe Ursa și a anulat Decizia Biroului Electoral Central nr.18/D din 3 octombrie 2024 privind înregistrarea candidaturii și a semnului electoral ale doamnei Diana Iovanovici-Șosoacă la alegerile pentru Președintele României din anul 2024.”
Două persoane au contestat candidatura Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale 2024: Amalia Bellantoni, fostă membră a partidului S.O.S. România, și Mihai Gheorghe Ursa.
Reacții după anunțul CCR
O parte din candidații la alegerile prezidențiale, printre care Marcel Ciolacu, Mircea Geoană, Elena Lasconi și George Simion, au criticat faptul că decizia anunțată de CCR nu a fost motivată în niciun fel.
Marcel Ciolacu: „Hotărârea CCR în cazul doamnei Diana Șoșoacă pare la prima vedere, în lipsa unei motivări, disproporționată în raport cu principiul democratic fundamental de a alege și de a fi ales.Rolul principal al CCR este de a apăra candidații și dreptul lor de a fi aleși, nu de a fi o barieră pentru participarea lor în alegeri. Voi susține întotdeauna că funcțiile trebuie câștigate la urne prin vot popular, pentru că aceasta este esența democrației.Sub aceste aspecte, consider că CCR trebuie să prezinte rapid motivarea care a stat la baza acestei hotărâri și aceasta să conțină argumente legale și constituționale puternice.”
Mircea Geoană: „Dacă poate decizia Curții de ieri de a elimina din cursă un candidat pentru președinție poate că are o acoperire constituțională, în mod sigur că are efecte antidemocratice. Și nu este un lucru care ne face bine și nu este sănătos pentru democrația noastră. Nu mă suspectați de simpatii pentru cineva care a fost eliminat din cursă.”
Elena Lasconi: „Sunt multe lucruri care mă distanțează de doamna Șoșoacă, dar mie mi se pare incredibil să găsești chichițe legislative ca să nu lași dreptul democratic al unei femei de a candida în condițiile în care doamna Șoșoacă poate să fie europarlamentar și este europarlamentar. E incredibil ce se întâmplă. Știu că mulți dintre membrii CCR se simt foarte bine în birourile PSD din Parlament, au fost la grupurile PSD din Parlament, asta dacă nu cumva a uitat cineva.”
George Simion: „Orice român are dreptul constituțional de a candida și de a fi ales. Nicio instituție nu îi poate lua acest drept. Aștept motivarea CCR pentru o decizie fără precedent.”
